Sari la conținut

Comă alimentară: Vă simțiți somnoros după ce mâncați?

Greșeala de dimineață
Sursă foto: arhivă Doctorul Zilei
greșeala pe care o fac oamenii dimineața

Ce este o comă alimentară? „Coma alimentară” este somnolență și letargie cauzate de mâncatul excesiv. Excesul de glucoză și insulină eliberat în sânge după o masă copioasă poate provoca somnolență și lenență. În plus, eliberarea de neurotransmițători precum serotonina și melatonina, care favorizează relaxarea și somnolența, poate contribui la senzația de comă alimentară.

Creșterea hormonilor din cauza supraalimentării

Serotonina, cunoscută și sub denumirea de hormonul „bunului”, este implicată în reglarea stării de spirit, a apetitului și a somnului. Corpul nostru produce mai multă serotonină atunci când mâncăm, ceea ce poate contribui la sentimente de mulțumire și relaxare.

Melatonina, un hormon generat de glanda pineală situată în creier, controlează tiparele de somn ale corpului. Este cunoscut sub numele de „hormonul somnului” deoarece eliberarea sa este declanșată de întuneric și favorizează somnolența și somnolența.

Mâncarea unei mese mari, în special a uneia bogate în carbohidrați, poate crește eliberarea de melatonină, care poate contribui la o senzație de latență.

Fiziologia unei come alimentare

Când mâncăm, sistemul nostru digestiv descompune alimentele în glucoză, care este absorbită în sânge. Această creștere a glucozei declanșează eliberarea de insulină, un hormon produs de pancreas care reglează nivelul zahărului din sânge. Insulina ajută la transportul glucozei în celule, unde este transformată în energie.

Cu toate acestea, atunci când mâncăm în exces, în special mesele bogate în carbohidrați și grăsimi, corpul nostru eliberează o cantitate excesivă de insulină, care poate provoca o scădere a nivelului de zahăr din sânge. Această scădere a nivelului de zahăr din sânge poate duce la o senzație de somnolență, denumită adesea „comă alimentară”.

Psihologia unei come alimentare

Pe lângă efectele fiziologice, există și o componentă psihologică a senzației de comă alimentară. Mâncarea în exces poate fi o formă de confort și poate aduce un sentiment de plăcere și mulțumire. Mâncarea poate fi asociată cu amintiri și experiențe pozitive, iar actul de a mânca poate fi o formă de auto-liniște pentru unii oameni.

Cu toate acestea, este esențial să recunoaștem că excesul de alimente poate avea consecințe negative asupra sănătății și poate duce la creșterea în greutate, probleme de digestie și alte probleme de sănătate. În plus, bazarea pe hrană ca sursă de confort poate contribui, de asemenea, la modele alimentare dezordonate și la alimentația emoțională.

Legătura dintre coma alimentară și microbiomul intestinal

Studii recente au arătat o legătură între microbiomul intestinal și senzația de comă alimentară. Microbiomul intestinal se referă la comunitatea de microorganisme, inclusiv bacterii, viruși și ciuperci, care trăiesc în intestin și ajută la diferite funcții ale corpului, cum ar fi digestia și metabolismul.

Cercetările au arătat că microbiomul intestinal poate juca un rol în reglarea sensibilității la insulină și a metabolismului glucozei, ceea ce poate afecta probabilitatea unei comă alimentară.

Este esențial să consumați o dietă bogată în fibre, prebiotice și probiotice pentru a menține un microbiom intestinal sănătos. Fibrele sunt esențiale pentru promovarea creșterii bacteriilor benefice în intestin, în timp ce prebioticele și probioticele pot ajuta la refacerea microbiomului intestinal și la promovarea sănătății intestinale generale.

Alimentele bogate în fibre, prebiotice și probiotice includ legume cu frunze verzi, cereale integrale, leguminoase, nuci, semințe și alimente fermentate, cum ar fi iaurtul și chefirul.

Cum să te bucuri de senzația de comă alimentară fără consecințe negative?

În timp ce o comă alimentară poate suna ca o experiență negativă, pentru mulți, este o stare de răsfăț fericit. Așadar, cum vă puteți bucura de senzația de comă alimentară fără consecințele negative? Iată câteva sfaturi:

  • Practicați moderarea și controlul porțiilor: în loc să vă supraîncărcați farfuria, mâncați porții mai mici și savurați fiecare mușcătură.
  • Includeți o varietate de alimente sănătoase în dietă.: echilibrați răsfățurile cu o dietă care include fructe și legume, cereale integrale și proteine slabe.
  • Alegeți opțiuni mai sănătoase: optați pentru mese care sunt mai puține în grăsimi și carbohidrați simpli și mai bogate în fibre și proteine. Aceste tipuri de mese vor fi mai satisfăcătoare și vor ajuta la reglarea nivelului de zahăr din sânge.
  • Rămâneți hidratat: consumul de apă înainte și după masă poate ajuta la reglarea digestiei și la prevenirea supraalimentării.
  • Fă mișcare: activitatea fizică poate ajuta la stimularea metabolismului și la contracararea efectelor supraalimentării. Faceți o plimbare, mergeți la jogging sau mergeți la sală după o masă copioasă.
  • Practicați o alimentație atentă: acordați atenție semnalelor de foame și de sațietate ale corpului și mâncați încet și fără distrageri pentru a vă ajuta să vă reglați aportul alimentar.
  • Gestionați stresul: supraalimentarea poate fi adesea un răspuns la stres și anxietate. Practicarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi respirația profundă, meditația sau yoga, poate ajuta la reducerea nevoii de a mânca în exces.
  • Dormiți suficient: lipsa somnului poate crește probabilitatea de a mânca în exces, așa că asigurați-vă că vă odihniți din plin.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Mai citeste si:

Doctorul zilei whatsapp channel