Din cuprinsul articolului
Comisia Europeană a reacționat miercuri seară la decizia Curții Constituționale a României de a amâna din nou pronunțarea în dosarul privind reforma pensiilor speciale. Bruxelles-ul evaluează în prezent situația și ar putea suspenda 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), bani aferenți celei de-a treia cereri de plată depuse de România.
Reforma pensiilor speciale, în special cele ale magistraților, reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România în cadrul PNRR, iar neîndeplinirea acestuia poate avea consecințe financiare directe.
Prima reacție a Comisiei Europene după noua amânare a CCR
Într-un răspuns transmis pentru Digi24, oficialii europeni au precizat că au luat act de noua amânare decisă de CCR și că analizează solicitarea transmisă de autoritățile române, împreună cu toate informațiile relevante din dosar.
Reforma pensiilor speciale este inclusă în cea de-a treia cerere de plată din PNRR, depusă de România în decembrie 2023. În luna mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea sumei de 231 de milioane de euro, motivând că jalonul privind această reformă nu fusese îndeplinit. Atunci a fost stabilit un nou termen-limită, 28 noiembrie 2025, pentru adoptarea măsurilor necesare.
Ulterior, partea română a transmis o solicitare de amânare, iar Comisia a anunțat că evaluează în prezent toate elementele, inclusiv deciziile și amânările succesive ale Curții Constituționale.
„Comisia Europeană a luat act de amânarea pronunțării Curții Constituționale a României privind pensiile speciale. Comisia evaluează în prezent această solicitare și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la concluziile sale în timp util. Comisia nu poate face comentarii cu privire la evaluări aflate în desfășurare”, se arată în comunicatul transmis.
Deocamdată, oficialii de la Bruxelles nu au anunțat dacă suma va fi suspendată definitiv sau dacă România va avea la dispoziție un nou termen pentru îndeplinirea reformei.
CCR amână din nou decizia privind pensiile magistraților
Curtea Constituțională a decis să amâne cu încă o săptămână pronunțarea în cazul pensiilor magistraților. Noul termen stabilit este 18 februarie, potrivit biroului de presă al instituției.
Ședința s-a desfășurat în prezența tuturor judecătorilor constituționali. În sală s-a aflat și Gheorghe Stan, care se afla în concediu paternal. Sesizarea privind reforma pensiilor magistraților a fost depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție condusă de Lia Savonea.
Este a patra amânare consecutivă a unei decizii care are impact direct asupra relației României cu Comisia Europeană și asupra deblocării fondurilor din PNRR.
Miza financiară: 231 de milioane de euro din PNRR
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că România riscă să piardă 231 de milioane de euro nerambursabili. Potrivit acestuia, suma ar putea fi utilizată pentru investiții esențiale, precum achiziția a 2.000 de ambulanțe, construirea a 100 de școli sau realizarea a 50 de kilometri de autostradă.
Ministrul a reamintit că România și-a asumat reforma pensiilor speciale încă din noiembrie 2021, prin PNRR, cu obiectivul de a crea un sistem echitabil, în care pensiile să reflecte anii de muncă și să contribuie la echilibrarea bugetului de stat.
Potrivit declarațiilor sale, mai multe guverne nu au dus la capăt această reformă, iar unele inițiative legislative au fost insuficiente. Dragoș Pîslaru a susținut că actualul executiv a reluat procedura legislativă și a propus o variantă considerată constituțională și acceptată la nivel european.
Proiectul a fost însă contestat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în octombrie 2025 Curtea Constituțională l-a respins pe motive de procedură. Ulterior, guvernul a reluat demersurile și a retrimis proiectul, însă decizia finală a fost amânată de mai multe ori.
Ministrul a criticat tergiversarea procesului și a susținut că blocajul pune în pericol echilibrul bugetar și relația instituțională dintre puterile statului, subliniind că pierderea fondurilor europene ar avea consecințe directe asupra investițiilor publice.
În perioada următoare, decizia Comisiei Europene va fi esențială pentru deblocarea fondurilor din PNRR și pentru stabilitatea financiară a proiectelor asumate de România, potrivit Capital.
