Din cuprinsul articolului
Probleme digestive sunt relative frecvente printre pacientii diabetici. Obezitatea si dieta de tip occidental asociate adeseori diabetului (mai ales de tip 2) pot fi la originea unor probleme digestive.
Diabetul in sine, prin complicatiile microvasculare si prin afectarea sistemului nervos vegetativ poate produce probleme digestive practic la orice nivel de la esofag pana la intestinul gros, ficat, colecist si pancreas. Medicatia folosita in tratamentul diabetului poate avea de asemenea efecte secundare digestive.
Dr Elena Ciuperca, medic primar Gastroenterologie a facut o lista cu cele mai frecvente tulburari digestive asociate cu diabetul zaharat.
Afectarea esofagiana
Jumatate din pacientii diabetici au tulburari de motilitate esofagiana si un sfert au simptome esofagiene, adesea simptome de reflux gastroesofagian (arsuri, regurgitatii, eructatii). Acestea sunt consecinta neuropatiei vegetative, obezitatii si a variatiilor glicemice. Pana la 40 % din pacientii diabetici au esofagita la evaluarea endoscopica. Infectia cu Candida a esofagului poate sa apara in diabet din cauza afectarii imunitatii si tulburarilor de motilitate care duc la stagnarea alimentelor in esofag si se manifesta cu tulburari la inghitire.
Afectarea gastrica
Evacuarea gastrica poate fi normala, intarziata sau accelerata la persoanele diabetice. Afectarea motilitatii poate sa apara izolat pe un anumit segment de tub digestiv (esofag, stomac, intestin subtire, intestin gros) sau pe mai multe segmente. Intarzierea evacuarii gastrice datorata neuropatiei vegetative diabetice se manifesta prin greata si varsaturi. In acest caz este necesar un bun control al glicemiei si administrarea de medicamente prokinetice care sa ajute la evacuarea stomacului. Este adesea un cerc vicios in care glicemia crescuta intarzie evacuarea gastrica, iar intarzierea evacuarii gastrice nu permite un control bun al glicemiei, interferand cu absorbtia atat a principiilor nutritive cat si a medicamentelor.
Diabetul zaharat de tip 1 se asociaza cu prezenta anticorpilor anti celula parietala gastrica, cu gastrita atrofica autoimuna si cu anemie pernicioasa. Scaderea secretiei acide gastrice la pacientii cu gastrita atrofica autoimuna duce la o absorbtie redusa a fierului si la anemie feripriva. De asemenea persoanele cu gastrita atrofica autoimuna au risc de polipi gastrici si cancer gastric si necesita monitorizare endoscopica.
Prin afectarea microcirculatiei gastrice diabetul zaharat creste riscul de sangerare la pacientii cu ulcer peptic.
Afectarea intestinului subtire
4% din pacientii cu diabet zaharat tip 1 asociaza boala celiaca (intoleranta la gluten) probabil datorita unei predispozitii genetice comune. Manifestarile bolii celiace pot fi digestive (diaree, balonare, dureri abdominale, greata) sau non digestive (tulburari de crestere, anemie, deficite vitaminice). Boala celiaca determina leziuni de extensie si severitate variabila la nivelul intestinului subtire care este principalul segment de absorbtie al principiilor nutritive. De aceea pacientii diabetici cu boala celiaca au un control dificil al glicemiilor si episoade de hipoglicemie. O problema este legata si de necesitatea in aceasta situatie de a tine simultan doua diete restrictive (dieta fara gluten si cea pentru diabet).
Tranzitul intestinului subtire poate fi de asemenea normal, accelerat sau mai lent. 22% din pacientii diabetici au diaree. Cauzele diareei la persoanele diabetice sunt multiple (tulburari de motilitate; asocierea cu boala celiaca; inmultirea bacteriilor in intestinul subtire; folosirea excesiva de indulcitori fara zahar, medicamentele antidiabetice- metforminul fiind asociat frecvent cu diaree si incontinenta pentru materiile fecale; afectarea pancreasului exocrin care produce enzime cu rol in digestie).
Pacientii cu diabet zaharat pot avea durere inexplicabila in abdomenul superior din cauza radiculopatiei diabetice cu afectarea radacinilor nervoase toracale. In aceasta situatie electromiografia muschilor abdominali arata denervare la acest nivel.
Afectarea colonica
Mai mult de jumatate din pacientii diabetici au constipatie din cauza afectarii motilitatii colonului si a reflexului gastrocolic. Afectarea microcirculatiei la nivelul colonului poate conduce la colita ischemica.
Afectarea pancreatica
Diabetul zaharat se poate insoti de afectare pancreatica, dar si invers bolile pancreatice pot produce diabet, intrucat insulina este produsa la nivelul pancreasului.
In diabetul de tip 1 exista o afectare pancreatica autoimuna care poate distruge nu doar celulele care produc hormoni dar si celulele acinare care produc enzime digestive. Nivelul circulant al insulinei este mic la acesti pacienti, cu pierderea efectelor ei trofice asupra pancreasului.
Complicatiile vasculare pancreatice in orice tip de diabet pot produce afectare pancretica; acestea si cresterea nivelului trigliceridelor serice frecventa in diabet pot produce pancreatita acuta. Trebuie mentionat ca la pacientii diabetici cu pancreatita acuta durerea abdominala poate fi usoara sau absenta.
Bolile pancreatice (pancreatita cronica, hemocromatoza, rezectiile de pancreas, tumorile pancreatice, pancreatita autoimuna, fibroza chistica) pot afecta celulele pancreatice care produc insulina si sa conduca la diabet zaharat.
Afectarea colecistului
Diabetul zaharat se asociaza cu risc crescut de aparitie a calculilor biliari. La acest risc contribuie tulburarile de evacuare a colecistului si modificarile lipidelor serice frecvente la pacientii diabetici. Afectarea vaselor mici ale colecistului si compromiterea imunitatii in diabetul zaharat pot duce la o forma rara si severa de inflamatie a colecistului, colecistita emfizematoasa, in care in peretele colecistului prolifereaza bacterii producatoare de gaz.
Afectarea ficatului
In diabetul zaharat tip 2 adeseori probele hepatice sunt modificate. Atunci cand cresterea probelor hepatice este sub 3 ori limita superioara a normalului si nu se evidentiaza alta cauza tratamentul antidiabetic poate duce la normalizarea lor. Trebuie avut insa grija intrucat multe din medicamentele antidiabetice sunt hepatotoxice. De asemenea ficatul gras apare frecvent la pacientii diabetici.
Exista o legatura bidirectionala intre infectia cu virusul hepatitis C si diabetul zaharat. Pacientii cu infectie cronica cu virus C au un risc crescut de diabet zaharat de tip 2. In schimb, diabetul zaharat accelereaza dezvoltarea fibrozei in ficat si scade raspunsul la terapia pe baza de interferon. Terapia cu interferon la randul ei prin efectul asupra sistemului imun poate duce la aparitia de anticorpi antipancreatici cu distructia pancreasului si diabet zaharat de tip 1.
30-60% din pacientii cirotici pot dezvolta diabet hepatogen. Pacientii cirotici sunt malnutriti, au valori scazute ale tensiuni arteriale si ale lipidelor serice asa ca de regula nu dezvolta complicatiile micro si macrovasculare ale diabetului zaharat. Ei au risc de hipoglicemie din cauza afectarii severe a ficatului unde sunt depozite glucidice. Medicamentele antidiabetice orale sunt metabolizate in ficat; acesta avand functia afectata poate aparea hipoglicemia. De regula pacientii cirotici cu diabet necesita tratament cu insulina, necesarul de insulina fiind variabil.
Diabetul zaharat si cancerul
Diabetul zaharat este asociat cu un risc crescut de cancer colorectal datorita tranzitului colonic lent cu expunere crescuta la carcinogeni si datorita modificarior hormonale care stimuleaza proliferarea celulelor din colon.
De asemenea sunt citate asocieri cu un risc crescut de cancer hepatic si cancer de pancreas. Invers, cancerul de pancreas poate duca la aparitia diabetului zaharat dupa cum am mentionat mai sus. Aparitia recenta a unui diabet zaharat dificil de controlat la o persoana varstnica insotita de scadere in greutate trebuie sa ridice suspiciunea unui cancer de pancreas si necesita evaluare in acest sens.
Asocierea cu diabetul zaharat inrautateste prognosticul pacientilor cu cancer. Pacientii diabetici cu cancer au un risc chirurgical crescut. De asemenea modificarile hormonale la pacientii diabetic stimuleaza cresterea tumorala.
