Din cuprinsul articolului
În perioadele de sărbători și vacanțe, fenomenul concediilor medicale acordate „strategic” revine constant în atenția publică. După epuizarea zilelor de concediu de odihnă, unii salariați recurg la concedii medicale pentru a-și prelungi timpul liber. Deși există numeroase situații perfect justificate din punct de vedere medical, specialiștii atrag atenția că abuzul de concedii medicale este real și începe să genereze reacții ferme din partea angajatorilor și a autorităților.
Ce poate face angajatorul când suspectează un concediu medical nejustificat
Potrivit legislației muncii, angajatorul nu poate refuza un concediu medical odată ce acesta este prezentat sub forma unui certificat emis de medic. Documentul produce efecte juridice imediate, iar angajatorul este obligat să îl accepte.
Totuși, acest lucru nu înseamnă că suspiciunile nu pot fi verificate.
„Angajatorul nu poate refuza concediul medical, dar poate verifica legalitatea lui. Controlul nu este făcut de angajator, ci de Casa de Asigurări de Sănătate”, explică avocatul Cătălin Niță, specialist în Dreptul Muncii.
Procedura este una clară: angajatorul poate depune o sesizare la Casa de Asigurări, însoțită de datele salariatului, copii ale certificatelor medicale și o descriere a suspiciunilor. Casa verifică diagnosticul, durata concediului, prelungirile și concordanța cu situația medicală.
Dacă în urma verificărilor se constată că certificatul medical a fost emis nelegal, consecințele pot fi serioase:
- perioada respectivă poate fi considerată absență nemotivată;
- pot urma sancțiuni disciplinare, inclusiv desfacerea contractului de muncă;
- indemnizațiile încasate necuvenit pot fi recuperate fie de la salariat, fie de la medicul emitent;
- în cazurile de înțelegeri frauduloase, se poate ajunge chiar la răspundere penală.
Există și situații în care se poate solicita expertizarea capacității de muncă sau intervenția medicinii muncii, mai ales atunci când apar discrepanțe evidente între diagnostic și comportamentul salariatului.
Cazuri concrete care ridică semne de întrebare
Un exemplu intens mediatizat este cel al lui Laurențiu Zamfir, fost director al Poliției Locale Mangalia. Acesta a intrat în concediu medical prelungit în momentul declanșării unei cercetări disciplinare în cadrul Primăriei Mangalia, anchetă legată de modul de exercitare a atribuțiilor de serviciu.
Conform legii, procedura disciplinară a fost suspendată pe durata concediului medical. Potrivit viceprimarului cu atribuții de primar, Paul Foleanu, concediul medical a fost prelungit succesiv, fiind valabil, în prezent, până în ianuarie 2026.
Situații de acest tip alimentează suspiciunile publice și readuc în discuție limitele actualului cadru legal.
La nivel național, autoritățile confirmă existența fenomenului. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a explicat că sistemul se confruntă nu doar cu întârzieri la decontare, ci și cu un număr ridicat de concedii medicale acordate nejustificat
„S-au acumulat datorii din cauza disproporției dintre contribuțiile colectate și cheltuielile cu concediile medicale. Dar, dincolo de bani, această problemă trebuie corectată”, a declarat Moldovan.
CNAS a constituit un grup de lucru interinstituțional care analizează măsuri legislative mai dure, menite să crească responsabilitatea atât a medicilor, cât și a salariaților.
Măsuri radicale, aflate în analiză
Printre propunerile discutate se află:
- prima zi de concediu medical neplătită, pentru a descuraja solicitările nejustificate;
- retragererea dreptului de liberă practică pentru medicii care eliberează concedii medicale știind că pacientul nu are nevoie;
- sancțiuni mai clare pentru beneficiarii care solicită concedii medicale în mod fraudulos.
„Sunt măsuri dure, dar problema nu poate fi rezolvată altfel. Vorbim despre bani publici și despre respect față de cei care contribuie corect”, a subliniat șeful CNAS
Între 2010 și 2015, legislația permitea sancționarea salariaților aflați în concediu medical care nu erau găsiți la domiciliu. Această măsură a fost însă eliminată, iar în prezent nu mai există verificări fizice directe, accentul fiind pus pe controale administrative și medicale.
