Te pregătești să călătorești într-o țară cu risc epidemiologic? Ești în interes de serviciu sau în vacanță? Ce se întâmplă la întoarcerea în țară cu concediul de carantină? Câte zile sunt suportate de stat și de angajator și câte de salariat?
În cazul persoanelor care pleacă în interes personal în țări în care este un risc epidemiologic, dacă la întoarcere este obligatorie carantina, statul suportă numai costul primelor cinci zile de concediu de carantină, potrivit unei modificări aplicabile din august 2021. În cazul coronavirusului, celelalte nouă zile de concediu rămân, pur și simplu, neplătite, așa cum ne-au spus autoritățile. Aceasta este o excepție de la regula de bază, care prevede că toate zilele de concediu de carantină sunt suportate din banii statului.
„Prin excepție (…), indemnizația (…) se suportă pentru o perioadă de 5 zile din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS – n. red.), în cazul în care se instituie măsura carantinei la întoarcerea pe teritoriul României, pentru o persoană care s-a deplasat în interes personal într-o zonă în care la momentul deplasării exista epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent înalt patogen (…)”, prevede Ordonanța de urgență a Guvernului 74/2021, regula aplicându-se efectiv de la 1 august 2021.
În mod normal, legislația prevede că, dacă o persoană intră în concediul de carantină, indemnizația aferentă este suportată integral din banii statului, indiferent de perioadă. Deși concediul de carantină nu are o perioadă fixă, ne putem raporta orientativ la situația curentă cu epidemia de coronavirus, în care, la întoarcerea dintr-o țară cu risc de infectare, românii trebuie să stea 14 zile în carantină (în acest exemplu, numai primele cinci zile de concediu sunt suportate din banii statului).
Pentru că ordonanța este neclară, cei de la AvocatNet.ro au solicitat autorităților o opinie privind suportarea indemnizației începând cu a șasea zi. Conform Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), începând cu a șasea zi, obligația de plată a indemnizației nu mai aparține nimănui – nici angajatorului, nici statului. Prin urmare, salariatul respectiv nu mai este plătit deloc pentru celelalte nouă zile de concediu de carantină.
„Astfel, persoana care s-a deplasat în interes personal într-o zonă în care la momentul deplasării exista epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent înalt patogen, poate beneficia de certificat de concediu medical pentru carantină, acordat potrivit deciziei eliberate de către Direcția de Sănătate Publică, dar indemnizaţia pentru carantină se suportă (…) numai pentru primele cinci zile din respectivul concediu medical, pentru restul de zile necalculându-se și neplătindu-se indemnizație de carantină. Potrivit actelor normative în vigoare nu există obligaţia plăţii indemnizaţiei pentru carantină de către angajator începând cu a şasea zi de concediu medical”, a explicat, pentru avocatnet.ro, Biroul de presă al CNAS.
Totodată, autoritățile au detaliat și situația în care salariatul se deplasează într-o țară cu risc epidemiologic pentru că a fost trimis de angajator în interes de serviciu. În acest caz, la întoarcerea în România, salariatul respectiv este plătit pentru toate cele 14 zile de carantină. „În situația în care persoana care primește decizie de carantină în urma deplasării din dispoziția angajatorului într-o astfel de zonă, indemnizația pentru concediul medical aferent se suportă potrivit reglementărilor generale, adică integral din bugetul FNUASS / bugetul instituției, după caz”, au adăugat cei de la CNAS.
