Din cuprinsul articolului
Scorțișoara, un condiment folosit mai ales pentru deserturi și cafea, este analizată tot mai atent de cercetători pentru un efect care contează în controlul metabolic: felul în care glicemia urcă după masă.
Studiile recente sugerează că, în anumite condiții, scorțișoara poate reduce glicemia postprandială și poate îmbunătăți răspunsul la insulină, mai ales la persoane cu diabet de tip 2 sau cu alte dezechilibre metabolice. Efectul există, dar nu este suficient de mare încât să transforme condimentul într-un tratament.
Interesul pentru astfel de intervenții a crescut fiindcă medicii nu mai urmăresc doar glicemia „pe nemâncate”, ci și vârfurile de după masă. La multe persoane cu diabet, acestea apar la una-două ore de la începutul mesei, iar ținta generală folosită frecvent pentru majoritatea adulților este sub 180 mg/dL în acest interval. Tocmai aceste oscilații repetate sunt relevante pentru controlul bolii și pentru riscul cardiovascular.
De ce sunt periculoase vârfurile glicemice după masă
O glicemie care sare repede după prânz sau cină nu este doar un detaliu de laborator. Literatura medicală recentă arată că valorile postprandiale mari sunt asociate cu un control metabolic mai slab și pot completa imaginea oferită de glicemia bazală și de hemoglobina glicată. Din acest motiv, cercetarea s-a mutat spre intervenții care pot „aplatiza” curba glicemică, nu doar spre scăderea valorilor în repaus.
Aici intră în discuție și scorțișoara. Nu pentru că ar „arde zahărul”, cum circulă adesea în social media, ci pentru că există semnale că poate influența digestia carbohidraților, sensibilitatea la insulină și felul în care glucoza ajunge în sânge după masă.
Ce spun meta-analizele recente
O meta-analiză publicată în 2025 în Nutrition Reviews a găsit că suplimentarea cu scorțișoară a fost asociată cu scăderea glicemiei bazale, a glicemiei după masă, a HbA1c și a indicelui HOMA-IR. În aceeași analiză, scăderea medie a glicemiei postprandiale a fost de aproximativ 39 mg/dL față de grupurile de control, deși autorii au notat și o heterogenitate foarte mare între studii.
Și o meta-analiză actualizată publicată în 2024 a ajuns la o concluzie apropiată la pacienții cu diabet de tip 2. Autorii au observat îmbunătățiri ale controlului glicemic, cu rezultate mai bune în unele subgrupuri, în funcție de doză și de durata administrării. O analiză umbrelă publicată în 2023 a mers în aceeași direcție, dar a subliniat că literatura rămâne neuniformă și că nu toate meta-analizele au găsit efecte la fel de puternice.
Un studiu clinic nou a măsurat exact ce se întâmplă după masă
Un studiu clinic randomizat de tip crossover, publicat în 2024 în PLOS One, a testat efectul unei singure doze de scorțișoară la pacienți cu diabet de tip 2 după o masă echilibrată care conținea 50 de grame de carbohidrați complecși.
Autorii au observat că scorțișoara administrată sub formă de pulbere, dizolvată în apă, a redus semnificativ valorile glicemiei de pe curba postprandială. Interesant este că același efect nu a fost clar atunci când scorțișoara a fost administrată în capsule obișnuite, ceea ce sugerează că nu contează doar substanța, ci și forma în care este consumată.
Un alt studiu publicat în 2024 în The American Journal of Clinical Nutrition a urmărit continuu glicemia timp de 24 de ore și a raportat valori medii mai mici în perioada în care participanții au primit scorțișoară, dar fără un efect clar asupra testului standard OGTT la finalul intervenției de patru săptămâni. Asta arată, din nou, că efectul este real în unele măsurători, dar nu apare identic în toate metodele de testare.
Cum ar putea acționa scorțișoara
Cercetătorii nu vorbesc despre un singur mecanism. Unele lucrări sugerează că scorțișoara poate încetini digestia carbohidraților și absorbția glucozei. Altele indică o posibilă îmbunătățire a sensibilității la insulină sau o influență asupra metabolismului hepatic al glucozei. Aceste ipoteze explică de ce interesul științific rămâne ridicat, chiar dacă magnitudinea efectului diferă de la un studiu la altul.
Pentru public, concluzia utilă este mai simplă decât biochimia din spate. Scorțișoara nu blochează efectul unei mese foarte bogate în zahăr sau făinoase rafinate, dar ar putea face creșterea glicemiei ceva mai mică sau mai lentă în anumite contexte metabolice.
Cine ar putea vedea cel mai clar efectul
Datele cele mai bune există pentru persoane cu diabet de tip 2. În studiile și analizele recente, la ele apar cel mai des modificări măsurabile ale glicemiei, HbA1c sau sensibilității la insulină. La persoane sănătoase, efectul poate exista, dar este mai puțin bine documentat și probabil mai modest.
Partea care nu trebuie omisă
Centrul Național pentru Sănătate Complementară și Integrativă din SUA spune clar că dovezile nu susțin, deocamdată, folosirea ei ca tratament pentru o boală și că este nevoie de cercetări mai bune pentru a clarifica beneficiile în diabet. Instituția atrage atenția și asupra faptului că scorțișoara Cassia, cea mai răspândită în comerț, poate conține niveluri ridicate de cumarină, substanță care poate pune probleme mai ales în consum mare sau de durată, în special la persoane cu boală hepatică.
În 2025, cercetători de la University of Mississippi au avertizat și asupra unui alt punct sensibil. Un compus din scorțișoară ar putea influența metabolizarea unor medicamente, ceea ce ridică semne de întrebare mai ales pentru cei care iau tratamente cronice și folosesc suplimente concentrate, nu doar condimentul în cantități culinare. Mesajul principal al specialiștilor a fost unul de prudență, nu de alarmă. Problemele sunt discutate mai ales în contextul consumului mare sau al suplimentelor.
Ce rămâne valabil în practică
Pentru cine încearcă să-și țină glicemia mai stabilă, scorțișoara poate fi un ajutor modest, nu piesa centrală. Nicio meta-analiză recentă nu sugerează că un condiment poate compensa mesele foarte bogate în carbohidrați rafinați, lipsa de mișcare sau un tratament dezechilibrat. În schimb, încorporată într-un context alimentar mai bun, scorțișoara rămâne unul dintre puținele condimente pentru care există semnale clinice recente legate de glicemia de după masă.
Asta înseamnă că o jumătate de linguriță pusă în iaurt, ovăz, kefir sau cafea nu trebuie privită ca un gest spectaculos, ci ca o intervenție mică, posibil utilă, dacă face parte dintr-o rutină mai largă. Iar pentru persoanele cu diabet, prediabet sau tratament antidiabetic, orice experiment mai serios cu suplimente de scorțișoară ar trebui discutat cu medicul.
