Gustul alimentelor nu este singurul aspect care trebuie să te preocupe atunci când prepari hrana pentru copilul tău.
Textura și consistența mâncărurilor sunt cel puțin la fel de importante ca gustul și mirosul acestora. Nu de puține ori se întâmplă ca micuțul să refuze un aliment nu din cauza gustului, cât al texturii acestuia. Iată ce trebuie să știi astfel încât să eviți problemele în alimentația copilului.
De la reflexul de supt la procesul de masticație
Funcția orală este prima funcție motrică apărută odată cu reflexul de supt, care se dezvoltă foarte devreme în viața intrauterină, încă din a 10-a săptămână de sarcină, iar reflexul de deglutiție, din a 15-a săptămână. Când este pregătit să vină pe lume, după 36 de săptămâni de sarcină, nou-născutul este deja capabil să se hrănească la sânul mamei. Reflexul de supt este o dovadă a bunei dezvoltări neurologice a nou-născutului și îl ajută să crească și să se dezvolte în primele luni de viață.
Conform recomandărilor medicale, ideal ar fi ca bebelușul să fie hrănit exclusiv la sân în primele 6 luni, după care să se înceapă diversificarea. Dacă alăptarea nu este posibilă până la 6 luni, bebelușul va fi hrănit cu formulă de lapte, păstrându-se alimentația lichidă și omogenă. Nu se recomandă începerea diversificării înainte ca bebelușul să împlinească 4 luni, deoarece abia după această vârstă el este pregătit din punct de vedere neurologic pentru procesul de masticație. Reflexul se supt începe să se atenueze după 4 luni, lăsând loc treptat masticației, pentru a permite diversificarea.
Bebe învață să mestece
Începând de la vârsta de 6 luni, gura devine pentru bebeluș un adevărat instrument de cunoaștere și explorare a universului care îl înconjoară. Bebe duce în guriță tot ce prinde în mânuțe: mestecă, mușcă, roade. Odată cu apariția primilor dințișori, bebe își testează capacitatea de a mușca obiecte. Pentru a exersa mișcările de masticație, îi poți oferi micuțului un inel gingival. Totodată, acesta îl ajută la calmarea disconfortului produs de apariția dinților.
Masticația este rezultatul unui întreg proces de învățare, care necesită dezvoltarea unor zone ale sistemului nervos central, în special cele responsabile cu coordonarea mișcărilor masticatorii și coordonarea mână-gură. Așa că bebelușul trebuie lăsat să experimenteze diverse gusturi și texturi.
Bebe învață să mănânce
Perioada diversificării alimentare corespunde unei atitudini paradoxale față de alimentație: pe de o parte, copilul are tendința de a explora gusturi, texturi, consistențe, iar pe de altă parte, el manifestă o oarecare teamă de necunoscut și rezistență la noutate. Astfel se explică de ce, după ce gustă un aliment și dă senzația că îi place, refuză apoi să-l mai mănânce. Oricum sunt necesare mai multe încercări de introducere a noilor alimente.
Este o perioadă delicată, în care implicarea părinților este esențială în privința hrănirii copilului. Prin atitudinea și informațiile potrivite, îi poți induce micuțului obiceiurile alimentare care vor pune baza unui stil de viata sanatos pe termen lung.
Bebe descoperă textura alimentelor
Introducerea alimentelor solide este o etapă care necesită o întreagă strategie. Descoperirea noilor texturi trebuie să se facă progresiv. În prima etapă, îi vei oferi copilului alimente de consistență cremoasă, pentru ca, apoi, să crești consistența treptat, până la una semi-solidă. Concret, vei trece de la consistența unei supe la piureuri. Însă ingredientele acestor mâncăruri trebuie să fie variate.
Copilul trebuie stimulat în permanență oferindu-i-se diverse texturi in alimentele pregătite. Spre exemplu, în supă poți adăuga mici găluște din griș, pe care le vei pasa cu totul și astfel obții o nouă textură. La piureul de fructe poți adăuga biscuiți măcinați. În supe și piureuri mixate poți adăuga diverse texturi de carne: pui, curcan, vită, pește. Cu cât copilul se obișnuiește mai mult cu mâncarea, cu atât consistența poate fi mai groasă. Pe măsură ce copilul crește, se poate trece de la pasarea și mixarea mâncărurilor la sfărâmarea lor cu furculița. Iar spre vârsta de 1 an, bebelușului i se pot oferi gustări sub formă de batonașe: biscuiți pentru bebeluși, morcovi fierți, cartofi dulci, conopidă, sparanghel, diverse forme de paste fierte (spirale, tuburi), feliuțe de pepene, piersici, pere, banane.
Dacă bebelușul refuză un aliment nou, nu trebuie să te descurajezi. Încearcă din nou peste câteva zile. Permite-i copilului să guste singur din bolul cu mâncare, chiar dacă acest lucru presupune dezordine în jurul vostru. Nu-l forța să mănânce tot ce i-ai pregătit, deoarece va dezvolta un comportament alimentar neadecvat.
