Coronavirus, principalii factori de risc la coronavirusul nou. Cercetătorii au analizat pentru prima dată factorii asociaţi cu un risc mai mare de deces din cauza bolii şi au monitorizat 191 de pacienţi adulţi care au contractat virusul în două spitale din Wuhan în perioada 29 decembrie – 31 ianuarie.
Pacienţii vârstnici, cu semne de sepsis şi tulburări de coagulare a sângelui au prezentat o probabilitate mai mare de deces din cauza noului coronavirus la Wuhan, China, epicentrul epidemiei de Covid-19, potrivit unui studiu publicat la mijlocul lui martie şi preluat de DPA.
Studiul, publicat în revista The Lancet, este ”observaţional, ca atare nu poate dovedi o legătură cauză-efect”, au precizat cercetătorii, adăugând că e un început bun pentru a-i descoperi pe cei expuşi riscului.
Studiul a fost realizat pe 191de pacienţi din Wuhan, dintre care 137 au fost externaţi, iar 54 au decedat în timpul spitalizării.
Mai exact, vârsta înaintată, un risc mai ridicat de insuficienţă a organelor şi prezenţa unui cheag de sânge (tromb) sunt factorii care i-au ajutat pe medici să identifice, într-un stadiu incipient, pacienţii cu un prognostic nefavorabil, se precizează în studiu.
„Vârsta înaintată, semnele de sepsis la internare, boli preexistente precum hipertensiunea arterială şi diabetul, precum şi utilizarea prelungită a ventilaţiei noninvazive au constituit factori importanţi în decesele acelor pacienţi”, a precizat coautorul studiului, Zhibo Liu, din cadrul spitalului Jinyintan, din China.
Acesta a menţionat că persoanele vârstnice ar putea prezenta o evoluţie nefavorabilă în parte din cauza sistemului imunitar slăbit pe fondul vârstei înaintate, nivelului crescut de inflamaţie care ar putea determina replicarea virală şi timpi mai mari de răspuns infecţie, provocând daune îndelungate organelor importante.
Un număr de 91 de pacienţi dintre cei 191 participanţi la studiu prezentau comorbidităţi, cel mai frecvent hipertensiune (30%), diabet (19%) şi boală coronariană (8%).
Vârsta medie a pacienţilor decedaţi a fost de 69 de ani, în timp ce pacienţii care au supravieţuit aveau în medie 52 de ani, potrivit studiului, scrie Agerpres.
Un număr de 53 dintre cei 54 care au decedat au prezentat insuficienţă respiratorie, în timp ce doar 36% dintre supravieţuitori au ajuns la acest stadiu.
În cazul pacienţilor spitalizaţi, virusul a fost prezent o perioadă mai extinsă decât se aştepta, în medie de 20 de zile la supravieţuitori – variind de la 8 la 37 de zile -, în timp ce în cazul celor 54 de persoane decedate, virusul a fost detectat până la momentul decesului.
Coronavirus. Difuziunea virală prelungită ar putea însemna că pacienţii pot transmite în continuare Covid-19, deşi durata acesteia este influenţată de severitatea bolii.
Cercetătorii au avertizat totodată că durata reală a difuziunii virale în cazul tuturor pacienţilor rămâne neclară din cauza bolilor severe avute de cei cuprinşi în studiu, precum şi a eşantioanelor şi a materialului genetic limitat pentru testare.
Potrivit profesorului Bin Cao, coautorul studiului, difuziunea virală prelungită ”are implicaţii importante pentru a ghida deciziile în ceea ce priveşte precauţiile de carantină şi tratament antiviral la pacienţii cu infecţii de Covid-19 confirmate”.
„Cu toate acestea, trebuie să fie clar că durata difuziunii virale nu trebuie confundată cu alte recomandări pentru carantină în cazul persoanelor potenţial expuse la Covid-19, dar care nu prezintă simptome, întrucât recomandările actuale au la bază perioada de incubaţie a virusului”, a precizat acesta.
Cercetătorii au descoperit că febra a fost prezentă pe o durată medie de 12 zile, atât la supravieţuitori, cât şi la persoanele decedate, iar tusea s-a menţinut o vreme îndelungată: 45% dintre supravieţuitori tuşeau încă la momentul externării.
La supravieţuitori, dispneea a încetat după circa 13 zile, iar în cazul celor care nu au supravieţuit, s-a menţinut până în momentul decesului.
