duminică, septembrie 19, 2021

Cu ocazia Conferinței Anuale MedLife, specialiști de renume au încercat să determine factorii care influentează producția de anticorpi IgG SARS-CoV-2.

Specialişti de la MedLife, Institutul de Boli Infecţioase

Prof. Dr. Matei Balş şi Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti au comparat trei teste disponibile comercial pentru a identifica factorii care influenţează răspunsul imun şi durata răspunsului serologic al personelor infectate cu SARS-CoV-2.

„Severitatea simptomelor, vârsta şi prezenţa comorbidităţilor nu influenţează producţia de anticorpi IgG SARS-CoV-2”, a declarat Conf. Dr. Adriana Hristea

Cercetătorii şi-au propus să compare trei teste disponibile comercial, practic 2 metode de testare a anticorpilor IgM şi IgG, Chemiluminiscenţa si ELISA, să evalueze utilitatea serologiei

în diagnosticarea infectiei actuale versus antecedente de infecţie şi să identifice factorii care influenţează răspunsul imun şi durata răspunsului serologic.

„Am iniţiat un studiu observational prospectiv în care am înrolat pacienţi confirmaţi pozitiv prin testul RT- PCR din exudat nazo-faringian, stratificaţi în funcţie de momentul infecţiei, adică durata simptomatologiei şi forma clinică, respe respectiv asimptomatică uşoară medie, severă, internaţi la Institutul de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş şi Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti”, a explicat dr. Adriana Hristea.

Rezultate

parţiale:

  • Proporţia de rezultate pozitive Ac IgG anti SARS-CoV-2 la mai puţin de 21 de zile de la debutul simptomelor în funcţie de forma clinică de boală
  • Pentru pacienţii cu forme uşoare, există o proporţie mai mare care nu a dezvoltat anticorpi faţă de cei cu infecţie severă.
  • În funcţie de varsta, nu există diferenţă. La cei peste 65 de ani nu există diferenţă, vârsta avansată nu influenţează producţia de anticorpi.

Conf. Dr. Adriana Hristea, investigator principal al studiului la Insitutul Matei Balş, medic primar boli infecţioase, şef secţie Adulţi 4: „Ne-am uitat dacă

atunci când administrăm corticosteroizi împiedicăm răspunsul imun la pacienţii simptomatici care au primit corticosteroid versus pacienţii care nu au primit corticosteroizi.

Am găsit o diferenţă statistică în sensul că mai mulţi pacienţi care au primit corticosteroizi au dezvoltat anticorpi şi acest lucru se asociază cu formele severe, pentru că în aceste cazuri se administrează. Indirect, administrarea de corticosteroizi nu împiedică formarea de anticorpi. În funcţie de comorbidităţi, nu am găsit diferenţe. Nu am avut foarte mulţi pacienţi cu cancer pentru a face o analiza statistica, dar,

uitându-ne caz cu caz, nici existenţa unei patologii tumorale nu a împiedicat formarea de anticorpi.“

„Este evident că eforturile comunităţii ştiinţifice în vederea clarificarii răspunsului imun al organismului la infectia cu noul coronavirus vor da roade în găsirea acelor teste serologice care să poată să spună cu grad înalt de precizie dacă şi când o persoana a fost in contact cu SARS-CoV-2, dacă chiar în prezenţa anticorpilor continua sa raspandeasca virusul şi în ce masura anticorpii dezvoltaţi sunt anticorpi protectivi şi pe ce perioada de timp. Acest lucru se va întâmpla în timp. În aceasta etapa, trebuie să înţelegem cum să utilizăm cât mai bine ceea ce avem deja la dispoziţie şi sperăm ca acest studiu sa aibă o mare contribuţie în acest sens” a declarat dr. Roxana Vasilescu, medic primar medicină de laborator, Şef de laborator MedLife Griviţa.

 

 

Ultimele stiri