Din cuprinsul articolului
România nu se confruntă doar cu o incidență ridicată a bolilor cardiovasculare, ci cu o problemă mai profundă, felul în care populația își percepe și își gestionează riscul. Un raport recent arată că mulți români aparent sănătoși nu știu cât de expuși sunt, iar această eroare de evaluare devine un factor de risc în sine.
Raportul Dahna 2025–2026, realizat pe baza datelor colectate de la peste 15.000 de utilizatori ai aplicației Dahna, conturează o imagine clară. Cei mai vulnerabili nu sunt pacienții deja diagnosticați, ci cei care cred că nu au nicio problemă de sănătate.
Datele arată cazuri concrete. Persoane între 30 și 40 de ani cu hipertensiune netratată. Pacienți aflați deja sub tratament care rămân în zona critică, cu valori de 170–175 mmHg, fără ajustări terapeutice. Utilizatori cu glicemie crescută și hemoglobină glicozilată modificată care nu știu că au diabet.
Această ruptură între realitate și percepție produce efecte directe.
„Aceste profiluri tind să devină tot mai frecvente. Cea mai mare problemă nu este boala în sine, ci iluzia de siguranță că sunt tineri și nu pot fi bolnavi”, explică Gabriel Tatu Chițoiu, medic cardiolog și co-fondator al aplicației Dahna.
Tinerii intră în zona de risc
Raportul indică o schimbare clară de profil. Bolile cardiovasculare apar tot mai devreme. Sunt identificate cazuri de tineri de 21 de ani cu indicatori metabolici specifici vârstelor înaintate. Diabet nediagnosticat la persoane sub 40 de ani. Obezitate în creștere și sedentarism constant.
Lipsa monitorizării amplifică problema. Mulți dintre cei aflați în risc extrem nu își verifică periodic tensiunea, glicemia sau colesterolul.
Concluzia este directă. Vârsta nu mai oferă protecție.
Cifrele care definesc criza
Raportul Dahna evidențiază câteva date relevante pentru sănătatea publică:
• 1 din 5 persoane cu tensiune arterială crescută nu urmează tratament
• Sedentarismul crește cu peste 20% riscul de obezitate și sindrom metabolic
• Obezitatea rămâne cel mai ignorat factor de risc major
• Fumatul adaugă aproximativ 10 ani de îmbătrânire arterială înainte de 45 de ani
• Stilul de viață poate comprima 30–40 de ani de boală într-un interval de doar 10 ani
Aceste date confirmă o tendință periculoasă. Riscurile nu sunt controlate la timp, iar intervenția apare târziu.
„Fiecare unitate de tensiune arterială redusă și fiecare kilogram pierdut nu sunt cifre. Sunt vieți salvate înainte de infarct, nu după. Una dintre cele mai dure concluzii este că medicația singură nu salvează vieți”, afirmă Daniela Tatu Chițoiu, coordonatoarea proiectului Dahna.
Ea subliniază că mii de pacienți rămân în zona de risc chiar și sub tratament, dacă nu își monitorizează constant starea de sănătate și nu își ajustează stilul de viață.
Analiza confirmă un mecanism esențial. Factorii de risc nu se adună, se multiplică.
Obezitatea crește de aproape trei ori riscul de hipertensiune. Fumatul dublează riscul cardiovascular. Colesterolul LDL ridicat crește riscul de peste două ori.
Un singur indicator bun nu compensează restul. Există pacienți cu colesterol normal, dar cu risc extrem din cauza combinației dintre vârstă, fumat și tensiune arterială crescută.
Raportul demontează și o percepție frecventă. Activitatea fizică ajută, dar nu elimină riscul în absența controlului parametrilor biologici esențiali.
România, în topul negativ din UE
Datele din raport se suprapun peste statisticile oficiale. România are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate prin boli ale sistemului circulator din Uniunea Europeană.
În 2023, rata a fost de 787 de decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu media europeană de 313. Aproximativ o treime din totalul deceselor este cauzată de aceste afecțiuni.
Diferența indică o problemă sistemică. Nu doar accesul la tratament, ci și prevenția și educația medicală.
„Baza de date Dahna confirmă o valoare predictivă ridicată pentru riscul cardiovascular la nivel național. Există un deficit de alfabetizare biometrică vizibil prin numărul mare de utilizatori care raportează valori zero la indicatori esențiali. Aceste date arată clar că viitorul sistemului de sănătate depinde de capacitatea de a identifica pacienții nediagnosticați”, explică Gabriel Tatu Chițoiu.
