Din cuprinsul articolului
În județul Gorj, spitalele se confruntă cu lipsa acoperirii liniilor de gardă și absența specialiștilor. Din cauza remunerărilor neatractive, medicii aleg sectorul privat sau refuză gărzi.
Află cum afectează pacienții și ce soluții se pot propune.
Criză în sănătate: linii de gardă neacoperite. „Plățile pentru gărzi nu sunt atractive”
Situația spitalelor din județul Gorj devine tot mai gravă: linii de gardă neacoperite, secții care rămân fără medici specialiști și personal medical epuizat.
Cauzele sunt multiple, de la salariile mici pentru gărzi, la migrația spre sectorul privat și condițiile de muncă dificile. Iar consecințele se simt nu doar la nivel instituțional, ci direct printre pacienți, potrivit managerului Spitalului Județean de Urgență din Târgu-Jiu, Dumitru Vienescu.
Acesta a declarat pentru Pandurul, că există probleme majore cu acoperirea liniilor de gardă.
„Medicii fac în medie cam 140 de ore de gărzi pe lună. O gardă normală este de 18 ore, dar sâmbăta și duminica este de 24 de ore. Presiune mare este pe UPU, ATI, Chirurgie, Cardiologie, Medicală. Sunt medici care sunt scutiți de gărzi prin lege. Pe ceilalți, legea îi obligă la o gardă pe lună, iar unii medici optează pentru câte gărzi vor să facă, 3-4. În medie, cam șapte gărzi se fac pe lună”, a declarat acesta pentru sursa citată.
La Spitalul Orășenesc din Motru, de exemplu, un singur medic asigură linia de gardă pe mai multe secții.
„Sunt perioade în care medicii ajung să facă și câte 9 sau 10 gărzi pe lună în perioadele, de concedii. Și noi avem probleme cu asigurarea liniilor de gardă și este din ce în ce mai greu să le asigurăm. De exemplu, avem linie de gardă pe Interne și asigură tot. Avem linie de gardă pe Ginecologie, vede tot ce vine în urgență, adică, și Cardiologie, și Neurologie, și Pediatrie. E foarte greu! (…) Plățile pentru gărzi nu sunt atractive. Este foarte greu să găsim medici care să vrea să lucreze la Motru”, a declarat și Alin Efrim, managerul acestei instituții medicale.
Cauzele crizei: de ce apar linii de gardă descoperite?
- Plăți neatractive pentru gărzi
Managerii spun că remunerația pentru gărzi este insuficientă pentru a atrage și menține medici dispuși să asigure ture suplimentare.
- Migrarea către privat sau altă localitate
Medicii preferă să lucreze în cabinete private, să facă naveta sau să se mute acolo unde condițiile sunt mai bune.
- Norme legale și obligații insuficiente/neclare
Legea prevede anumite scutiri, dar nu reușește să asigure o distribuție echitabilă a responsabilităților de gardă.
- Greutatea suprasolicitării
Datorită deficitului, medicii rămași sunt nevoiți să preia mai multe gărzi, uneori 7–10 pe lună, ceea ce duce la epuizare. Pandurul
Impactul asupra serviciilor medicale și pacienților
- Întârzieri în urgențe și risc crescut
Dacă linia de gardă din Cardiologie, UPU sau ATI nu este acoperită, pacientul ajunge să fie transferat sau să aștepte intervenția, riscând complicații.
- Secții care rămân inactive
În unele unități spitalicești, anumite secții nu mai pot funcționa normal din lipsă de personal specializat.
- Stres și epuizare pentru cadrele rămase
Medicii aflați sub presiune riscază burn-out profesional, ceea ce poate duce la abandonul profesiei sau la scăderea calității actului medical.
- Injustiție în acces la sănătate
Zonele rurale sau orașele mici devin „zone moarte” medical, unde accesul la servicii urgent este precarit sau imposibil.
Posibile soluții
- Creșterea stimulentelor financiare pentru gardă: Majorarea cuantumului plăților pentru gărzi, acordarea de bonusuri sau „spor de gardă rurală” pot motiva medicii să rămână sau să accepte ture.
- Rotirea personalului și mobilitatea: Crearea unor scheme de rotație între spitale sau colaborări pe zona geografică pentru a împărți povara gărzii.
- Condiții de muncă îmbunătățite: Asigurarea unui mediu de lucru decent, dotări moderne, sprijin logistic și resurse adecvate pentru medici.
- Parteneriate public-privat și telemedicină: În zone cu deficit sever, intervențiile prin teleconsult sau suport de la centre mari pot suplini lipsa temporară a specialiștilor.
- Strategii pe termen lung în politica sănătății: Planificare regională, programe de atracție rurală, stimulente pentru medicii tineri să rămână în spitalele din zone mai puțin atractive.
