Studii recente sugerează că un compus care se găseşte din abundenţă în alimentele specifice dietei mediteraneene ar distruge cea mai importantă „superputere” a celulelor canceroase – imortalitatea lor.
Modificând o anumită secvenţă din mecanismul reglării genetice, acest compus „re-educă” celulele canceroase, făcându-le să se comporte la fel ca şi celulele obişnuite şi să devină muritoare.
Unul dintre factorii care explică de ce celulele canceroase se înmulţesc în ritm rapid este faptul că ele inhibă un proces care le-ar face să moară conform programului biologic normal.
Celule obişnuite mor după o vreme, suferind o moarte celulară programată, care face parte din procesele normale din organismul uman. Prin contrast, celulele canceroase sunt nemuritoare, ceea ce explică proliferarea lor rapidă, ce duce la formarea tumorilor.
Un studiu pe culturi de celule, realizat de cercetătorii de la Ohio State University, a dus la concluzia că un compus întâlnit în anumite alimente de origine vegetală, numit apigenină, poate împiedica celulele cancerului la sân să evite moartea.
O marea parte din ceea ce se ştie despre beneficiile pentru sănătate ale anumitor nutrienţi se bazează pe studii epidemiologice, care au arătat că există o corelaţie pozitivă puternică între consumul anumitor alimente şi o stare de sănătate mai bună, în special în ceea ce priveşte sănătatea cardiacă.
Dar mecanismul din spatele acestui efect a rămas, în multe cazuri, un mister, în special când era vorba despre alimentele asociate cu un risc mai mic de cancer. Acum, descperirea apigeninei clarifică unele aspecte ale acestei relaţii. Rezultatele cercetărilor sunt publicate în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.
Pătrunjelul, ţelina şi ceaiul de muşeţel sunt cele mai obişnuite surse de apigenină, dar substanţa se găseşte în multe fructe şi legume.
Cercetătorii au arătat, în acest studiu, că apigenina se leagă de aproximativ 160 de proteine din corpul uman, sugerând că şi alţi nutrienţi asociaţi cu beneficii pentru sănătate (aşa-numitele nutraceutice) ar putea avea efecte similare pe termen lung. Prin contrast, cele mai multe dintre preparatele farmaceutice ţintesc doar o singură moleculă din organism.
Prin diferite experimente, cercetătorii au stabilit că apigenina se leagă de proteine care au trei funcţii specifice. Printre cele mai importante se numără o proteină numită hnRNPA2.
Aceasta influenţează activitatea ARN mesager (mARN), care conţine instrucţiunile necesare prentu sinteza unei anumite proteine. mARN se formează prin fragmentarea – sau modificarea – ARN , care are loc în cadrul activării genelor. Modul în care are loc această fragmentare influenţează instrucţiunile pe care le va conţine mARN.
Cercetătorii au observat că fragmentarea anormală este factorul implicat în aproximativ 80% dintre cancere. În celulele canceroase apar două tipuri de fragmentări, în vreme ce în celulele normale are loc doar un singur tip – o „şmecherie” care le conferă celulelor canceroase caracterul lor „nemuritor”.
Cercetătorii au constatat că legarea apigeninei de proteina hnRNPA2 readuce la normal, din acest punct de vedere, celulele cancerului de sân: acestea nu mai prezintă doup tipuri de fragmentare, ci doar una, ca şi celulele obişnuite, sugerând că, atunci când fragmentarea este normală, celulele suferă moartea celulară programată, normală, sau devin mai sensibile la acţiunea medicamentelor chimioterapeutice.
În ansamblu, rezultatele sugerază că o alimentaţie sănătoasă menţine mecanismele normale de fragmentare în interiorul celulelor corpului.
Studii anterioare arătaseră că apigenina are şi proprietăţi anti-inflamatoare.
Cercetătorii testează acum efectele antigeninei şi pe şoareci, pentru a determina dozele necesare pentru a produce efecte anti-cancer.
De-a lungul timpului, cercetătorii au descoperit că dieta mediteraneană este cea mai bună dietă pentru slăbit, că reduce riscul de a suferi de probleme la inimă şi că are un efect extraordinar asupra creierului. De asemenea, această dietă este secretul celor mai longevivi americani. Din acest motiv, mai multe ţări au propus introducerea dietei mediteraneene pe lista patrimoniului mondial întocmită de UNESCO.
