Din cuprinsul articolului
În 2026, trecere oficială la ora de vară va avea loc mai devreme decât în anul precedent. Astfel, România va trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2025, când ceasurile se dau înainte cu o oră. În aceste condiții, ziua de 29 martie va avea doar 23 de ore, fiind cea mai scurtă din an, şi vom dormi cu o oră în minus.
Deși poate fi considerată un simplu reset al ceasului biologic, medicii avertizează că trecerea la ora de vară poate provoca o serie de dezechilibre în organism.
Dr. Oana Goidescu, chirurg cu competențe în somnologie la Spitalul Județean de Urgență Buzău, atrage atenția că schimbarea perturbă ritmul circadian, iar primele zile pot fi marcate de oboseală, dificultăți de concentrare, tulburări de somn și o stare generală de disconfort.
Dr. Oana Goidescu spune că impactul acestei schimbări asupra corpului nu este întotdeauna ușor de suportat. „Trecerea la ora de vară, sau cel puțin impunerea acesteia și schimbarea ei de două ori pe an, odată în martie, odată în octombrie, a apărut din necesitatea de a crește productivitatea, dar și de a face economie la mijloacele de iluminat.
Trecerea la ora de vară a fost introdusă pentru a profita cât mai mult de lumina solară. Pentru organism, însă, consecințele nu sunt dintre cele mai bune, pentru că nu toți funcționăm la fel și efectele nu sunt identice la toată lumea”, explică specialistul, potrivit Spitalului Județean de Urgență Buzău.
Reacțiile diferă în funcție de tipologia fiecărei persoane, subliniază medicul: „Genetic, unii suntem obișnuiți să ne trezim devreme, suntem mai «ciocârlii», iar impactul trecerii la ora de vară și al dormitului cu 60 de minute mai puțin va fi mai mic comparativ cu cei care sunt «bufnițe» și se culcă mai târziu.”
Copiii și adolescenții, cei mai afectați
Schimbarea orei are efecte importante și asupra elevilor, care biologic au nevoie de mai mult somn dimineața.
„Impactul este la fel de mare și asupra copiilor și adolescenților, care sunt la școală și liceu. Genetic, aceștia au tendința de a dormi mai mult dimineața. Dacă urmărim presa, vedem că în Franța există o inițiativă legislativă prin care se propune ca școlile și liceele să înceapă de la ora 9, tocmai pentru a respecta ritmul copiilor”, mai arată dr. Oana Goidescu
Privarea de somn din primele zile poate duce la iritabilitate, nervozitate, somnolență și dificultăți de concentrare. Medicul atrage atenția și asupra riscurilor medicale:
„Crește încărcarea și stresul cardiac și există un risc mai crescut, în prima săptămână, de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Unele studii arată că poate scădea inclusiv fertilitatea. Impactul acestei treceri la ora de vară este mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai mult. Aceea este o schimbare mai ușor de acceptat. Aceasta este o trecere care ne încurcă”.
Adaptarea la noul ritm poate dura între una și trei săptămâni, în funcție de stilul de viață al fiecărei persoane. „Depinde de persoană și de obiceiurile acesteia. În general, adaptarea durează între o săptămână și trei săptămâni”, spune medicul.
Dr. Oana Goidescu recomandă un „antrenament” gradual înainte de schimbarea orei: „Cu 10 zile – 2 săptămâni înainte de schimbare, să ne trezim cu 5–10 minute mai devreme în fiecare zi, potrivit adevarul.ro. Astfel, nu resimțim brusc diferența de 60 de minute”.
Printre măsurile de igienă a somnului recomandate se numără: evitarea cafelei și energizantelor după ora 12:00, evitarea somnului de după-amiază, mese ușoare seara, expunere la lumină naturală dimineața.
