Mai multe studii au scos la iveală că persoanele care lucrează tind să se descurce mai bine din punct de vedere financiar şi să fie mai active fizic, iar aceşti factori pot influenţa riscul de a suferi de sindrom metabolic – o stare care include hipertensiunea, colesterolul mărit, excesul de greutate şi rezistenţa la insulină (un semn precursor al diabetului de tip 2).
Împreună, aceşti factori măresc riscul de apariţie a atacului de cord şi a atacului vascular cerebral.
Menopauza influenţează şi ea riscul de apariţie a sindromului metabolic, deoarece schimbările hormonale le fac pe femei mai susceptibile de a lua în greutate, afirmă cercetătorii de la Universitatea Yonsei.
Cercetătorii din Coreea au anlizat date obţinute de la la 3.141 de femei aflate în perioada de premenopauză şi 2.115 de femei în postmenopauză pentru a descoperi legătura potenţială dintre statutul referitor la angajare şi sindromul metabolic.
Potrivit rezultatelor studiului, femeile în postmenopauză care sunt implicate într-o activitate profesională au şanse cu 34% mai mici să dezvolte sindrom metabolic comparativ cu femeile neangajate de aceeaşi vârstă.
În rândul femeilor în postmenopauză, cu vârste cuprinse între 59 şi 65 de ani, aproximativ 55% dintre cele neangajate îndeplineau criteriile medicale pentru stabilirea diagnosticului de sindrom metabolic, comparativ cu numai 42% dintre femeile angajate.
O tendinţă similară s-a înregistrat şi în rândul femeilor mai tinere, aflate înainte de menopauză, a căror vârstă medie era de 35 de ani. Aproximativ 15% dintre cele neangajate îndeplineau criteriile pentru diagnosticarea cu sindrom metabolic, faţă de 13% dintre cele angajate. Totuşi, în acest caz, diferenţa este atât de mică, încât nu a fost considerată semnficativă din punct de vedere statistic.
Există mai multe mecanisme prin care ar putea fi explicată legătura semnficativă dintre statutul profesional şi sindromul metabolic, spun cercetătorii.
O posibilă explicaţie este că femeile în postmenopauză care lucrau erau mai active decât cele neangajate.
Totuşi, un expert, dr. Melissa Wellons de la Universitatea Vanderbilt, SUA, care nu a participat la studiu, atrage atenţia asupra faptului că e greu de stabilit relaţia de cauzalitate între cei doi factori; cu alte cuvinte, e greu de spus dacă slujba le face pe femei să-şi păstreze mai bine sănătatea sau dacă e mai probabil ca femeile sănătoase să aibă slujbe.
