Din cuprinsul articolului
Sistemul imunitar este esențial pentru sănătatea noastră. Acesta este responsabil pentru prevenirea și eliminarea bolilor, infecțiilor și agenților patogeni care pot dăuna organismului. Un sistem imunitar puternic ne ajută să combatem multiple afecțiuni, poate reduce perioada în care boala se manifestă și, de asemenea, elimină agenții înainte ca aceștia să producă probleme de sănătate. Cu toate acestea, anumite elemente pot afecta funcționarea normală a sistemului imunitar, precum emoțiile.
Emoțiile negative pot fi responsabile pentru diminuarea capacității sistemului imunitar. Acest lucru se poate manifesta prin somatizare, un termen medical folosit pentru a descrie problemele de sănătate care se manifestă pe fond psiholigic, nu fizic.
Cum pot influența emoțiile sistemul imunitar?
„Somatizările sunt acele simptome fizice care au o cauză psihică. Ele sunt lipsite de substrat organic, adică nu există o afecţiune organică responsabilă de acestea sau dacă există, simptomele au o intensitate mult mai mare decât ar justifica-o această afecţiune.
Prin intermediul lor, organismul scoate la suprafaţă în mod involuntar suferinţa emoţională, frustrările, nemulţumirile, reprimările, factorii de stres pe care nu îi mai poate tolera. Simptomele pot fi iniţial ocazionale, dar dacă factorul declanşator persistă şi depăşeste capacitatea organismului de adaptare, se poate ajunge la instalarea unei tulburări cu deteriorarea funcţionării socio-profesionale şi în final afectarea semnificativă a existenţei individului”, explică Dr. Carmen Vochescu, psihiatru, potrivit Adevărul.
Emoțiile pot declanșa o multitudine de afecțiuni
„Anumite emoţii intense şi persistente în timp, cum ar fi furia, tristeţea, frustrarea determina o crestere a producţiei de cortizol, supranumit şi hormonul stresului, care inhibă activitatea limfocitelor şi duce la scăderea imunităţii. Creşterea pe termen lung a cortizolului poate duce la tulburări cognitive, afecţiuni tiroidiene, hiperglicemie până la diabet, creşterea tensiunii arteriale, creşterea secreţiei de suc gastric ce determină gastrite şi ulcer.
Cea mai frecventă afecţiune psihosomatică întâlnită la pacienţii mei este hipertensiunea arterială, cu valori ce nu se stabilizează în pofida tratamentului antihipertensiv şi deseori constat la aceşti pacienţi existenţa unei componente emoţionale. Alte afectiuni psihosomatice frecvente sunt tulburările de ritm cardiac, gastritele, colonul iritabil, tiroiditele autoimune.
Am pacienţi care fac episoade de fibrilaţie atrială după factori psiho-stresanţi. Veştile proaste, conflictele pot duce la o scadere bruscă şi abruptă a imunităţii, favorizând în cazurile mai uşoare instalarea unei viroze sau în cazul şocurilor psihice debutul unei boli pentru care organismul avea deja o vulnerabilitate”, adaugă specialistul.
