Din cuprinsul articolului
Indemnizația de concediu nu este egală cu salariul. Poate fi mai mare, uneori semnificativ. Formula de calcul, garantată prin Codul Muncii, oferă un avantaj real pentru angajații care au primit bonusuri, prime sau comisioane în ultimele luni.
Există și drepturi noi, armonizate cu directivele europene, pe care marea majoritate a angajaților nu le-a folosit niciodată.
Ce spune legea despre indemnizația de concediu
Potrivit Codului Muncii în vigoare, indemnizația de concediu de odihnă se calculează ca medie a veniturilor totale brute realizate în cele trei luni calendaristice anterioare lunii în care începe concediul. Prin venituri totale se înțeleg salariul de bază plus sporurile cu caracter permanent, dar și orice alte venituri salariale primite în perioada de referință, inclusiv bonusuri, comisioane, tichete de masă și prime.
Regula de bază este că indemnizația nu poate fi niciodată mai mică decât salariul de bază plus sporurile permanente din contractul individual de muncă. Există, în schimb, situații în care este mai mare, uneori considerabil. Dacă în ultimele trei luni angajatul a primit bonusuri de performanță, prime de sărbători, comisioane sau orice alt venit salarial, media va depăși salariul fix lunar și indemnizația calculată pe baza ei va fi mai mare.
Un exemplu concret
Un angajat cu salariu de bază de 4.000 de lei care a primit în fiecare dintre ultimele trei luni câte 2.000 de lei comisioane are o medie brută de 6.000 de lei. Indemnizația zilnică de concediu se calculează pe baza acestei medii, nu pe baza salariului de bază. Dacă își ia concediu acum, în luna aprilie, va primi în perioada de repaus mai mult decât în lunile obișnuite fără comisioane.
Strategia, confirmată și de analiza publicată pe infocontact.ro, este să planifici concediul imediat după lunile în care ai înregistrat venituri salariale mai mari decât de obicei. Primele de Crăciun plătite în decembrie, bonusurile trimestriale sau comisioanele de sezon pot transforma indemnizația de concediu dintr-o sumă echivalentă salariului obișnuit într-un venit lunar superior.
Plata se face cu cel puțin 5 zile înainte
Un drept pe care mulți angajatori îl ignoră sau îl amână: indemnizația de concediu trebuie plătită cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data la care angajatul începe concediul, conform art. 150 din Codul Muncii. Plata nu poate fi efectuată în ziua plecării sau la întoarcere. Dacă angajatorul nu respectă această regulă, angajatul poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă.
Zilele libere legale nu se scad din concediu
Un avantaj de care mulți angajați nu profită: în 2026 există 17 zile libere legale, din care 12 cad în zilele lucrătoare ale săptămânii. Dacă una sau mai multe dintre acestea coincid cu perioada de concediu a angajatului, zilele respective nu se deduc din soldul de concediu de odihnă anual.
Exemplu practic: un angajat care pleacă în concediu în săptămâna 6-10 aprilie 2026 și are vinerea liberă legală (10 aprilie, Vinerea Mare) consumă din concediu doar 4 zile, nu 5. Economisește o zi din cele minimum 20 garantate anual, fără niciun efort suplimentar.
Concediul de îngrijitor: 5 zile plătite în plus, necunoscute
Codul Muncii cuprinde, din 2023, drepturi noi armonizate cu Directiva europeană privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Cel mai puțin cunoscut dintre ele este concediul de îngrijitor, reglementat prin Legea nr. 283/2022. Orice angajat care are o rudă sau o persoană din aceeași gospodărie cu o boală gravă sau cu o afecțiune care necesită îngrijire personală poate solicita până la 5 zile libere plătite pe an.
Condiția este dovedirea situației cu documente medicale (scrisoare medicală, bilet de externare sau orice act care atestă nevoia de îngrijire). Nu există condiție de vechime minimă în muncă. Aceste zile nu scad din soldul de concediu de odihnă și nu pot fi refuzate de angajator dacă documentele sunt prezentate în regulă.
Concediul de îngrijitor vizează situații ca: un părinte diagnosticat cu o boală cronică severă, un soț sau soție cu o fractură care necesită ajutor zilnic sau un copil major care locuiește în aceeași gospodărie și se recuperează după o intervenție chirurgicală.
Forța majoră: 10 zile pe an pentru urgențe neprevăzute
Tot prin Legea nr. 283/2022, angajații au dreptul la absențe motivate în caz de forță majoră, adică situații urgente care nu puteau fi anticipate: accident, boală subită a unui copil, o avarie majoră la domiciliu sau orice altă circumstanță care necesită prezența imediată a angajatului. Angajatorul trebuie anunțat cât mai repede posibil, de preferat înainte de începerea programului. Aceste zile sunt plătite, dar trebuie recuperate ulterior prin acord cu angajatorul, prin ore suplimentare sau program prelungit. Plafon anual: 10 zile, distribuite în cel mult 2 ocazii.
Ce se întâmplă cu zilele de concediu neutilizate din 2025
Conform prevederilor Codului Muncii, zilele de concediu de odihnă neefectuate în 2025 pot fi reportate și trebuie acordate până cel târziu la finalul anului 2026. Angajatorul nu poate refuza acordarea concediului reportat și nu poate plăti în schimb o compensație financiară, cu o singură excepție: încetarea contractului de muncă. Dacă angajatorul refuză în mod repetat acordarea concediului (inclusiv a celui reportat), angajatul poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă, care poate aplica amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.
Minimum 20 de zile lucrătoare garantate
Durata minimă a concediului de odihnă rămâne în 2026 la 20 de zile lucrătoare pentru angajații din mediul privat, conform art. 145 din Codul Muncii. Angajații din sectorul public beneficiază de obicei de 25-30 de zile. Angajații care lucrează în condiții vătămătoare, persoanele cu handicap și tinerii sub 18 ani au dreptul la cel puțin 3 zile suplimentare față de minimul legal. Concediul se acordă proporțional cu perioada lucrată în cadrul anului calendaristic.
