Din cuprinsul articolului
Grăsimea viscerală. Obezitatea reprezintă în momentul actual o problemă uriașa de sănătate publică și este în continuă creștere în întreaga lume. Studiile arată că unul din trei români suferă de exces ponderal.
Acumularea de grăsime subcutanată, pe care o considerăm de obicei principala manifestare a obezității nu este singura problemă care ar trebui să ne îngrijoreze. O a doua mare problemă o reprezintă grăsimea viscerală. Acumularea de grăsime viscerală are mai multe implicații pe termen lung asupra sănătății chiar și la persoanele care nu au o greutate foarte mare, dar care au grăsime în exces în jurul taliei.
Grăsimea viscerală sufocă organele interne
Grăsimea viscerală se găsește în jurul organelor abdominale precum ficat, pancreas, splină, rinichii și stomac. Toți avem o oarecare cantitate din această grăsime, chiar dacă suntem slabi sau în formă.
Despre pericolele ascunse din spatele grăsimii viscerale, la ce riscuri suntem supuși dacă deținem grăsime în exces, cum se măsoară și mai ales despre cum putem scăpa de aceasta, ne explică pe larg medicul nutriționist, Șerban Damian.
“Majoritatea țesutului adipos este depozitată sub piele și poartă denumirea de grăsime subcutanată. Acest tip de grăsime se află sub piele, este vizibilă și se simte când ciupești o porțiune din piele. Este grăsimea care formează gropițe și celulită. Grăsimea subcutanată în exces poate afecta metabolismul glucozei și poate contribui la apariția multor afecțiuni grave.
Al doilea tip de grăsime este grăsimea viscerală. Acest tip de grăsime, este mai frecvent întâlnită la bărbați, se găsește stocată profund în abdomen, în jurul organelor vitale, inclusiv ficat și intestine. La femei, înaintarea în vârstă și menopauza, influențează stocarea grăsimii, astfel că grăsimea viscerală se poate localiza intraabdominal, deși nu se constată o creștere în greutate semnificativă.
Acest tip periculos de grăsime a fost asociat cu bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, colesterolul crescut, anumite tipuri de cancer și accidentul vascular cerebral.”, explică medicul Șerban Damian.
Ce provoacă acumularea excesivă de grăsimea viscerală?
Structura genetică poate avea o rol în legătură cu cantitatea de grăsime viscerală pe care o deținem deși aceasta joacă un rol destul de mic. Dieta și nivelul de activitate au un impact mult mai profund asupra nivelului de grăsime viscerală.
“Grăsimea viscerală este periculoasă deoarece este legată de eliberarea de molecule cu efect proinflamator. Aceste inflamații pot afecta arterele, pot pătrunde în ficat și pot afecta negativ modul în care corpul descompune zaharurile și grăsimile.
Acumularea de grăsime viscerală poate avea un impact mare asupra modului în care corpul nostru utilizează insulina. Acesta este un hormon care reglează nivelul glicemiei, cum și unde depozităm grăsimile, cum procesam proteinele.
Atunci când avem multă grăsime viscerală, acest lucru ne poate face rezistenți la insulină, ceea ce poate conduce la dezvoltarea unor afecțiuni de sănătate, cum ar fi diabetul de tip 2. De asemenea, s-a demonstrat că excesul de grăsime viscerală favorizeaza apariția altor afecțiuni de sănătate, cum ar fi hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și atac de cord, precum și cancer de sân și colorectal.”, continuă medicul.
O cantitate normală de grăsime viscerală la o persoana medie este în jur de 10% din masa totală de grăsime corporală. O femeie cu o talie mai mare de 80- 89 de centimetri și un bărbat care are o talie mai mare de 95-100 de centimetri sunt susceptibili de a avea exces de grăsime viscerală.
Nivelul de grăsime viscerala începe să crească atunci când avem o dieta incorecta și când facem prea putina mișcare. Și stresul poate juca și un rol în stocarea grăsimii viscerale.
“Nefiind vizibila, grăsimea viscerala este mai greu detactabila decât grăsimea subcutanata. Putem afla exact nivelul de grăsime viscerală din organism prin teste imagistice de tip tomografie computerizată sau rezonanță magnetică. Specialiștii pot evalua cantitatea de grăsime viscerală și potențialele riscuri pentru sănătate cu ajutorul unor parametri mai la îndemână, precum forma corpului, circumferința taliei, cantitatea totală de grăsime corporală.
Analiza compoziției corporale prin bioimpedanta sau adipometria cu ultrasunete sunt două metode prin care putem afla procentul de grăsime corporală și distribuția sa.”
Cum putem reduce nivelul de grăsime viscerală?
“Dacă nu faceți mișcare și mâncați în exces, s-ar putea să fiți expuși unui risc foarte mare! Primul lucru pe care trebuie să îl faceți este să reduceți sau chiar să eliminați zahărul din alimentație. Zahărul are valoare nutritivă redusă.
Evitați sucurile carbogazoase, alimente ce conțin sirop de porumb bogat în fructoză, eliminați grăsimile trans și alimentele procesate, cum ar fi margarina, alimentele ambalate, chipsurile de cartofi și hamburgerii.
Aveți grijă la mărimea porților, alegeți carhohidrati complecși, pe care îi puteți lua din fructe și legume și cerale integrale, precum și proteine din surse alimentare cu conținut redus de grăsimi, precum carne de pui, pește, ouă, fasole, lactate degresate. Odată ce dieta dumneavoastră s-a îmbunătățit, va trebui să vă concentrați pe exerciții fizice. Studiile au arătat că exercițiile fizice efectuate zilnic pot ajuta corpul să elimine grăsimea viscerală.
Exercițiile fizice reduc inflamația și contribuie la normalizarea nivelurilor de insulina și leptina. Dar cum schimbările stilului de viață nu se refera doar la dietă și exerciții fizice, când suntem stresați, producem un hormon numit cortizol, care s-a dovedit că mărește stocarea de grăsime viscerală. Prin urmare, reducerea stresului poate contribui la reducerea acumulării de grăsime.”, ne sfătuiește medicul nutriționist, Șerban Damian.
Prevenția este întotdeauna mai bună decât tratarea, așadar trebuie să preluăm controlul asupra sănătății și să reducem grăsimea viscerală, indiferent de vârstă. Vestea bună este că grăsimea viscerală se poate reduce! Iar cel mai simplu mod de a o diminuna se rezumă, în esență, la menținerea unei diete sănătoase, reducerea consumului de alcool și efectuarea multor exerciții fizice.
