Menopauza poate duce la creșterea nivelului de colesterol și alte riscuri cardiace. Bolile de inimă reprezintă 35% din decesele înregistrate la femei în fiecare an. Cum reduci riscul?

Menopauza este un proces biologic natural care marchează sfârșitul perioadei de reproducere a unei femei, de obicei între 45 și 55 de ani. Pe măsură ce femeile se apropie sau experimentează menopauza, preocupările comune legate de „schimbarea vieții” includ bufeuri, transpirații și schimbări de dispoziție, ceață cerebrală și oboseală.

Dar multe femei nu sunt conștiente de efectele pe termen lung ale menopauzei asupra inimii și a vaselor de sânge care alcătuiesc sistemul cardiovascular. Bolile de inimă reprezintă 35% din decesele înregistrate la femei în fiecare an – mai mult decât toate tipurile de cancer la un loc.

Ce ar trebui să știe femeile – și medicii lor – despre aceste riscuri?

Hormonii protejează inimile – până când nu o mai fac

Încă din 1976, Studiul Framingham Heart Study a raportat o rată de peste două ori mai mare a evenimentelor cardiovasculare la femeile aflate în postmenopauză decât la femeile aflate în premenopauză de aceeași vârstă. Menopauza precoce (mai devreme de 40 de ani) crește, de asemenea, riscul cardiac.

Înainte de menopauză, femeile tind să fie protejate de hormonii lor circulanți: estrogen, într-o măsură mai mică progesteron și niveluri scăzute de testosteron.

Acești hormoni sexuali ajută la relaxarea și dilatarea vaselor de sânge, la reducerea inflamației și la îmbunătățirea nivelului de lipide (colesterol). De la jumătatea vârstei de 40 de ani, o scădere a acestor niveluri hormonale poate contribui la modificări nefavorabile ale nivelului de colesterol, ale tensiunii arteriale și la creșterea în greutate – toți factori de risc pentru bolile de inimă.

Patru moduri în care schimbările hormonale au impact asupra riscului cardiac

1. Dislipidemia– Menopauza implică adesea modificări aterogene – un dezechilibru nesănătos al lipidelor din sânge, cu niveluri mai ridicate de colesterol total, trigliceride și lipoproteine cu densitate scăzută (LDL-C), supranumit colesterolul „rău”. Există, de asemenea, niveluri reduse de lipoproteine cu densitate mare (HDL-C) – colesterolul „bun” care ajută la eliminarea LDL-C din sânge. Aceste modificări reprezintă un factor de risc major pentru atac de cord sau accident vascular cerebral.
2. Hipertensiunea – Scăderea nivelului de estrogen și progesteron în timpul menopauzei contribuie la îngustarea vaselor mari de sânge de la suprafața inimii, la rigiditatea arterială și la creșterea tensiunii arteriale.
3. Creșterea în greutate-Femeile se nasc cu unul până la două milioane de ovule, care se dezvoltă în foliculi. În momentul în care încetează să mai ovuleze, la jumătatea vieții, rămân mai puțin de 1.000. Această epuizare modifică progresiv distribuția și depozitarea grăsimii, de la șolduri la talie și abdomen. S-a raportat că o circumferință crescută a taliei (mai mare de 80-88 cm) contribuie la riscul cardiac – deși nu este singurul factor care trebuie luat în considerare.
4. Comorbidități – Modificările în compoziția corporală, scăderea hormonilor sexuali, consumul crescut de alimente, creșterea în greutate și sedentarismul afectează capacitatea organismului de a utiliza eficient insulina. Acest lucru crește riscul de a dezvolta sindroame metabolice, cum ar fi diabetul de tip 2.

Deși factorii de risc se aplică la ambele sexe, hipertensiunea arterială, fumatul, obezitatea și diabetul de tip 2 conferă un risc relativ mai mare de boli de inimă la femei.

Așadar, ce pot face femeile?

Fiecare femeie are un nivel diferit de risc cardiovascular și metabolic de bază înainte de menopauză. Acesta se bazează pe genetica și istoricul familial, pe regimul alimentar și pe stilul de viață. Dar toate femeile își pot reduce riscul cardiac post-menopauză cu:

• exerciții fizice regulate de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos, împingerea mașinii de tuns iarba, mersul pe bicicletă sau aerobic în apă timp de 30 de minute, de patru sau cinci ori pe săptămână.
• dietă sănătoasă pentru inimă, cu porții mai mici (încercați să folosiți o farfurie sau un castron mai mic) și mai multe alimente cu conținut scăzut de calorii și bogate în nutrienți, cum ar fi legumele, fructele și cerealele integrale
• consumul de steroli vegetali (ulei vegetal nerafinat tartinabil, nuci, semințe și cereale) în fiecare zi. O analiză a 14 studii clinice a constatat că sterolii vegetali, în doze de cel puțin 2 grame pe zi, au produs o reducere medie a LDL-C (colesterolul rău) seric de aproximativ 9-14%. Acest lucru ar putea reduce riscul de boli de inimă cu 25% în doi ani
• mai puține grăsimi nesănătoase (saturate sau trans) și mai multe surse de proteine cu conținut scăzut de grăsimi (carne slabă, carne de pasăre, pește – în special pește gras bogat în acizi grași omega-3), leguminoase și lactate cu conținut scăzut de grăsimi
• mai puține alimente bogate în calorii și sodiu, cum ar fi alimentele procesate sau cele de tip fast-food
• reducerea sau renunțarea la fumat (nicotină sau canabis) și la alcool
• gestionarea sau prevenirea creșterii în greutate.

Cum rămâne cu medicamentele de terapie hormonală?

Terapia hormonală rămâne cel mai eficient mijloc de gestionare a bufeurilor și a transpirațiilor nocturne și este benefică pentru încetinirea pierderii densității minerale osoase.

Decizia de a recomanda terapia hormonală cu estrogen singur sau o combinație de estrogen plus progesteron depinde de faptul dacă o femeie a suferit sau nu o histerectomie. Alegerea depinde, de asemenea, de faptul dacă beneficiile terapiei hormonale depășesc riscurile de boală ale femeii. În cazul în care simptomele sunt supărătoare, terapia hormonală are efecte favorabile sau neutre asupra riscului de boală coronariană, iar riscurile de medicație sunt scăzute pentru femeile sănătoase mai tinere de 60 de ani sau în termen de zece ani de la menopauză.

În funcție de nivelul de risc de accident vascular cerebral sau de risc cardiac și de răspunsul la strategiile de stil de viață, unele femei pot avea nevoie, de asemenea, de un management medicamentos pentru a controla tensiunea arterială ridicată sau nivelurile ridicate de colesterol. Până la începutul anilor 2000, femeile au fost subreprezentate în majoritatea studiilor de rezultat cu medicamente hipolipemiante.

Cholesterol Treatment Trialists’ Collaboration a analizat 27 de studii clinice cu statine (medicamente prescrise în mod obișnuit pentru scăderea colesterolului) cu un total de 174.000 de participanți, dintre care 27% erau femei. Statinele au fost aproximativ la fel de eficiente la femeile și bărbații care prezentau un risc similar de boli de inimă în prevenirea unor evenimente precum accidentul vascular cerebral și atacul de cord.

Fiecare femeie care se apropie de menopauză ar trebui să solicite medicului de familie un control de 20 de minute al sănătății inimii pentru a înțelege mai bine riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral și pentru a obține strategii adaptate pentru a-l reduce.