Elena Oceanu
Perioada Sărbătorilor de iarnă poate fi stresantă, astfel că tot mai multe persoane intră în depresie, iar numărul cazurilor de suicid crește de la an la an.
”Statul peste program la serviciu, multitudinea sarcinilor de realizat,
ieşirile cu prietenii, tabieturile zilnice pot fi considerate stresante, dar în același timp pot deveni un scut împotriva singurătății. Sărbătorile de iarnă reduc atât intensitatea activității, cât și a formelor de evadare din cotidian și astfel mulți oameni se văd puși față în față cu acele aspecte ale vieții de care reușesc să se țină departe pe parcursul anului. Acesta este un fond propice instalării depresiei și este susținut de cosmetizarea și comercializarea noțiunii de sărbătoare de Crăciun”, explică Monica Burcea, psihoterapeut și trainer formator.
Motivele pentru care apare depresia de Crăciun sunt variate, începând de la presiunea financiară, până la tensiunile din suicid sau lipsa familiei. În ultimii ani cercetările relevă o creștere semnificativă a numărului persoanelor care acuză stări de depresie în preajma Sărbătorilor. În perioadele de final de an, spitalele și poliția raportează o incidență crescută a suicidului, a tentativelor de suicid, a problemelor datorate consumului de acool și a violenței domestice.
Există cinci motive principale ale depresiei
1. Oboseala acumulată pe parcursul anului. La final de an oamenii se pot simți mai obosiţi decât de obicei, sunt mai ușor iritabili, au insuficiente resurse să se bucure, resimt presiunea socială de a se întâlni cu rudele, nu au chef sau dispoziţie să facă pregătiri și amână momentul cumpărăturilor. Nevoia de odihnă intră astfel în conflict cu necesitatea bifării unor activități care se fac, în general, de Sărbători.
2. Zilele scurte și lumina solară insuficientă predispun către tulburare afectivă sezonieră. Aceasta este o pseudo depresie care ne poate afecta doar într-o anumită perioadă a anului din cauza modificării ceasului biologic interior. Temperatura scăzută poate provoca apatie și lipsă de vitalitate, iar scurtarea zilei – deci implicit expunerea pe o perioadă scurtă la lumina solară – stimulează secreția de melatonină (hormonul somnului). Ne putem simți astfel somnoroși și fără chef de muncă la câteva ore după ce ne-am trezit.
3. Comercializarea excesivă a Sărbătorilor de final de an. Presiunea resimțită de oameni în preajma Sărbătorilor este întreținută și de imaginile feerice prin care este mediatizat Crăciunul. „Fericirea din reclame” nu are legătură cu viața reală și de multe ori realitatea contrazice brutal scenariile afișate. În acest context, depresia „intră pe ușă” tocmai din cauza diferenței pe care o sesizăm între standardele prezentate și ceea ce se întâmplă în viața de zi cu zi.
4. Presiunea financiară. Este binecunoscut faptul că oamenii își doresc să marcheze aceste momente importante prin a oferi și a-și oferi cadouri. Presiunea financiară există și este reală atât în cazul unei persoane care se află în dificultatea de a pregăti o masă tradițională de Sărbători, cât și în cazul unei persoane care își dorește să dăruiască un articol de lux. Imposibilitatea realizării dorințelor conduce către frustrare, nemulțumire la adresa propriei persoane sau a celorlalți și reprezintă un teritoriu fertil pentru instalarea unei depresii.
Uneori și lista de dorinţe a copiilor poate fi prea lungă sau prea costisitoare. Una dintre greșelile pe care le fac părinții este aceea de a avea pretenții prea mari de la copiii lor: „Trebuie să fie foarte cuminți pentru a primi cadouri de la Moș Crăciun”, „trebuie să se poarte frumos, să nu ne mai supere sau să nu ne mai deranjeze”. Foarte mulţi copii sunt extrem de sensibili la gândul că Moş Crăciun nu vine fiindcă nu au fost cuminţi, situaţie indusă de părinţii lor. Este util să le spunem exact ce dorim să facă și nu să le spunem doar să fie cuminți, la modul general.
Cum farmecul Sărbătorilor vine şi din plăcerea de a oferi cadouri, sens în care tendinţa de a cheltui excesiv este mai mare, „găurile” din buget vor genera stres în perioada postsărbătoare.
Nu trebuie să uităm însă faptul că sărbătoarea Crăciunului este înainte de toate una a liniștii, a autenticității și mai puțin a belșugului și a opulenței.
5. Conștientizarea singurătății. De obicei când vine vorba de Sărbători, prietenii, colegii, cunoștințele cu care ne împărțim timpul de-a lungul anului aleg să meargă în vizite, în vacanțe sau să onoreze diverse invitații. În acest context, în cazul unei persoane introvertite sau cu mai puține relații sociale, sentimentul de inadecvare crește. Expresia „să fii în rândul lumii” își găsește mult mai des utilizarea în această perioadă și creează o presiune inconștientă asupra celor ce nu au posibilitatea sau nu simt să se comporte corespunzător tradiției.
Soluțiile propuse de specialist
Perioada Sărbătorilor vă poate pune față în față cu singurătatea. În acest caz, implicați-vă în diverse activități și nu faceți excese de niciun fel.
Creați un buget pentru cumpărături şi respectați-l! Planificați din timp cumpărăturile, pe ultima sută de metri s-ar putea să fiţi nevoiţi să nu vă mai uitaţi la bani, atrage atenţia psihologul.
Încercați să aveți grijă de propria persoană. Dacă desfășurați activități statice, de birou, profitați de cele câteva zile libere și faceți mișcare, plimbări scurte, petreceți puțin timp și afară. Cercetările arată că efortul fizic susținut, practicat timp de 20-30 de minute, permite oprirea, cel puțin provizorie, a fluxului de gânduri, de temeri și de griji. Evitați să consumați alcool sau alimente în exces, deoarece pe termen lung vă pot crea senzația de epuizare fizică și oboseală.
Valorizați ceea ce sunteți și conștientizați ceea ce aveți. Dacă sunteți însingurați este indicat să restabiliți legătura cu propria persoană. Puneți-vă ordine în gânduri, concentrați-vă pe reușitele dvs., pe ceea ce ați dobândit sufletește și mai puțin pe acele aspecte care urmează să fie realizate.
Medicina alternativă ne vine în ajutor în tratarea depresiei de Sărbători
l Ședințele de acupunctură sunt foarte utile în tratarea tulburărilor depresive și favorizează instalarea stării de bine emoțional.
l Consumul ceaiului de sunătoare. Această plantă are capacitatea de a mări nivelul de serotonină, un mesager chimic care permite creierului să regleze somnul, pofta de mâncare și buna dispoziție.
l Masajul de relaxare. Pe lângă efectul de relaxare profundă a mușchilor și a țesuturilor, masajul este recomandat și pentru relaxare psihică, după perioade de efort susținut.
