Vara este anotimpul când trebuie să avem cel mai mult grijă de picioarele noastre. Mersul fără ciorapi în încălțăminte decupată – sandale, șlapi sau saboți – presupune o mai mare expunere a picioarelor. Meritxell Martí, proprietara Farmaciei Meritxell, oferă câteva sfaturi pentru a avea picioare frumoase, inclusiv vara, notează ziarul spaniol Hola.
Principala problemă sunt călcâiele și talpa piciorului, unde pielea piciorului intră în contact direct cu talpa încălțămintei. Pielea devine mai groasă și se formează straturi de piele aspre, astfel încât pielea din această zonă își pierde flexibilitatea, se rupe și se formează crăpături care pot uneori să sângereze și să facă dificilă cicatrizarea.
La persoanele obeze, ale căror picioare suportă o greutate în plus, se formează mai ușor astfel de zone aspre mai ales în zona călcâielor și a tălpilor. Pielea care se îngroașă este formată din mai multe straturi de celule moarte. Pentru a evita această problemă, ideal este ca pielea din această zonă să fie îngrijită zilnic pentru a evita formarea crăpăturilor inestetice.
Când stratul este foarte gros și s-au format crăpături, este mai bine să recurgem la o specialistă. Pedichiurista va răzui pielea moartă, eliminând straturile succesive. Rezultatul va fi o piele mai moale, iar crăpăturile vor putea fi tratate asemeni unor mici răni.
Este bine ca tratarea picioarelor crăpate acasă să se facă progresiv, răzuind cu pila sau o piatră abrazivă puțin câte puțin pielea moartă și apoi hidratând-o. Se poate folosi și un aparat electric de pedichiură. Dacă intervenția se va face cu blândețe și progresiv în fiecare zi, se va evita crăparea pielii. Este de preferat să se intervină pe o piele umedă, insistă Meritxell Martí.
După ce a fost răzuit surplusul de piele, trebuie aplicată o cremă care să conțină acid salicilic, uree, vaselină și unt de cacao. Dacă se aplică zilnic, într-o săptămână călcâiele se repară și se elimină crăpăturile. Dacă aceste crăpături sunt mai adânci și s-au infectat, este necesar să se folosească o alifie care să conțină antibiotic.
Pentru a vindeca crăpăturile adânci se poate folosi și un gel cu nitroceluloză, care formează o peliculă protectoare, foarte utilă în cazul persoanelor diabetice sau imunodepresive. Aplicarea oricărei creme sau gel trebuie să se facă pe o piele curată și uscată. O alternativă sunt și ciorapii reparatori care conțin straturi de uree, acid salicilic și citrice. Se poate aplica și un strat gros de cremă și încălța o pereche de ciorapi obișnuiți pe timpul nopții pentru a facilita absorbția.
O altă problemă care apare vara când renunțăm la ciorapi sunt bășicile și rosăturile. Rosăturile sunt leziunile care seamănă cu niște arsuri. La început pielea se înroșește, devine subțire și apar bășicile. Cel mai obișnuit lucru este aplicarea plasturelui pentru a proteja pielea în speranța că se va vindeca. Este obligatorie și schimbarea încălțămintei care le-a provocat.
Pentru leziuni mai grave, experta spaniolă propune plasturele hidrocoloid care formează o a doua piele protectoare. Pentru aplicare este important ca pielea să fie uscată și curată, iar plasturele să fie ferit de căldură pentru a se fixa bine pe piele.
Când se formează bășicile este bine să nu se spargă, pentru a proteja pielea și a nu provoca infecții. Este de preferat să fie spălate cu apă și săpun și să se aplice un pansament cu iod care va ajuta la o uscare mai rapidă. Dacă bășica este mare se poate extrage lichidul din interior cu o seringă, având grijă să nu înlăturăm pielea. Dacă ajunge să se infecteze, zona trebuie curățată bine cu apă oxigenată și soluție salină și să se aplice o alifie cu antibiotic.
Unul din remediile populare este „să coasem bășica” trecând prin ea un ac cu ață (sterilizate în prealabil) și să lăsăm ața pe tot parcursul nopții. Lichidul va ieși treptat din „drenă”, iar pielea va rămâne la locul ei grăbind vindecarea.
O altă problemă a picioarelor vara este transpirația și mirosul urât. Piciorul are peste 250.000 de glande sudoripare. Transpirația ajută însă la menținerea elasticității naturale a pielii, menținându-o umedă. Totuși, transpirația excesivă devine incomodă. Pielea picioarelor se irită, miroase urât și poate contracta o ciupercă. Transpirația excesivă se numește hiperhidroză.
Mirosul urât este provocat de combinația de bacterii cu transpirația, de aceea piciorul trebuie bine spălat pentru a înlătura bacteriile. Majoritatea bacteriilor se strâng în talpa piciorului și între degete. Transpirația urât mirositoare se numește bromhidroză. Mirosul transpirației unei persoane depinde de alimentația acesteia, sau de medicamentele pe care le ia. Există alimente care potențează mirosul transpirației precum usturoiul, sparanghelul, ceapa sau unele mirodenii.
Mirosul neplăcut al picioarelor este înlăturat printr-o igienă zilnică, folosirea săpunului și aplicarea unui deodorant de picioare care conține alcool și dezinfectant. Se pot folosi și antiperspirante, sau agenți de reglare a transpirație ce conțin praf de aluminiu, clorura hexahidrat de clorură de aluminiu, magneziu sau talc.
Este important să acordăm o atenție specială pantofilor, mai ales celor închiși. Folosirea fără ciorap a pantofilor sport, de exemplu, poate duce la formarea de bacterii. Este necesar ca astfel de încălțăminte fie menținută curată, să se aplice în interior pudră de talc pentru uscare și să fie utilizate tălpile de carbon, dacă nu se folosesc ciorapii.
O altă problemă care poate afecta picioarele vara sunt ciupercile care apar din cauza umezelii. Sunt foarte contagioase mai ales când mergem desculți la piscină, băi publice. Micoza piciorului duce la formarea de leziuni sau bășici care supurează.
Ciupercile pot afecta și unghiile picioarelor și este important să acționăm din timp împotriva lor, pentru a nu se extinde la alte unghii și să ducă la căderea lor. Onicomicoza este o infecție produsă de ciuperca ce se alimentează cu keratina din unghie. Mai întâi galbenă, unghia devine închisă la culoare, se îngroașă, crapă și ulterior se desprinde de pe deget. Tratamentul lor este de lungă durată iar ciuperca se poate extinde și la celelalte unghii.
Dacă boala este avansată, medicul prescrie și o medicație orală ce trebuie urmată cu strictețe timp de 12 săptămâni. Ca tratament local se folosesc antifungice sub formă de lac de unghii, care trebuie aplicat zilnic, pilind în prealabil unghia pentru a elimina părțile moarte.
Potrivit expertei Meritxell Martí, dacă picioarele sunt îngrijite zilnic, se evită formarea pielii îngroșate și apariția crăpăturilor în zona călcâiului și a tălpii. Dacă pielea are tendința să se îngroașe, este preferabil să se folosească piatra ponce sau o pilă pe pielea umedă, la duș. Împotriva transpirației se poate folosi un deodorant de picioare sau un dezinfectant.
Ideal ar fi ca după folosirea unei pietre abrazive să se aplice o mască de călcâie sau o cremă grasă. Piciorul poate fi învelit apoi într-o pungă de plastic pentru o mai bună absorbție. Este necesară și o vizită periodică la pedichiuristă. Tratamentul poate cuprinde băi cu apă călduță și săruri, exfoliere, tăierea, pilirea unghiilor și aplicarea de uleiuri sau de creme pentru picioare.
