Sari la conținut

Cum se simte stresul în corp? 8 semne alarmante

stres
Sursă foto
Efectele stresului asupra sănătății

Cum se simte stresul în corp? Stresul este o reacție naturală a corpului și a minții la situații considerate dificile, periculoase sau provocatoare. Este un răspuns complex al organismului la anumite evenimente sau factori, numiți „factori de stres”, care pot fi atât evenimente externe (precum probleme la locul de muncă, schimbări majore în viață, conflicte interpersonale) cât și factori interni (cum ar fi autoexigențele, gândurile și emoțiile noastre).

Stresul este de obicei categorisit în două forme principale:

  • Stresul acut: Este o reacție scurtă și imediată la o situație tensionată sau periculoasă. Acest tip de stres poate fi util, deoarece pregătește corpul pentru a face față situațiilor de urgență sau pentru a face față unei provocări. După ce situația este rezolvată, nivelul de stres scade și organismul revine la normal.
  • Stresul cronic: Este o formă de stres care persistă pe termen lung și care poate fi dăunătoare sănătății. Acesta poate fi cauzat de stresori constanti, cum ar fi situațiile financiare tensionate, locul de muncă stresant, conflictele interpersonale, sau alte circumstanțe care durează pentru o perioadă îndelungată. Stresul cronic poate afecta sistemul imunitar, sistemul cardiovascular, funcția cognitivă și sănătatea mintală.

Simptome generale ale stresului

Semnele și simptomele stresului pot varia de la o persoană la alta și pot include:

  • Tensiune musculară și dureri
  • Dureri de cap
  • Probleme digestive
  • Insomnie sau modificări ale somnului
  • Modificări ale apetitului
  • Scăderea concentrației și a memorie
  • Irascibilitate, anxietate sau sentimente de tristețe
  • Ritm cardiac accelerat sau palpitații

Cum se simte stresul în corp

Iată câteva moduri comune în care stresul se poate manifesta în corp:

  • Tensiune musculară: Unul dintre cele mai frecvente semne ale stresului este tensiunea musculară. Acesta poate fi resimțit ca o senzație de strângere sau rigiditate în diverse părți ale corpului, cum ar fi umerii, gâtul, maxilarele, spatele sau chiar mușchii abdominali.
  • Dureri de cap: Stresul poate declanșa dureri de cap tensionale, care sunt descrise ca o senzație de presiune constantă sau pulsație în zona capului. Acestea pot fi moderate sau severe și pot apărea ca o consecință a tensiunii musculare.
  • Probleme gastrointestinale: Stresul poate afecta sistemul digestiv, provocând simptome precum balonare, disconfort abdominal, diaree sau constipație. Uneori, stresul poate agrava și afecțiuni digestive preexistente, cum ar fi sindromul de colon iritabil.
  • Insomnie sau tulburări de somn: Stresul cronic poate perturba somnul și poate duce la dificultăți în adormire, treziri frecvente în timpul nopții sau la un somn de calitate redusă.
  • Modificări ale pielii: Stresul poate contribui la apariția sau exacerbarea unor afecțiuni ale pielii, cum ar fi acnee, eczemele sau psoriazisul. De asemenea, poate duce la senzația de mâncărime sau senzație de arsură la nivelul pielii.
  • Schimbări ale apetitului: Unele persoane pot reacționa la stres prin modificări ale apetitului, manifestate fie prin creșterea poftei de mâncare și consumul excesiv, fie prin lipsa poftei de mâncare și pierderea în greutate.
  • Scăderea concentrației și a memoriei: Stresul poate afecta abilitățile cognitive, determinând dificultăți în concentrare, uitare sau luare de decizii.
  • Ritm cardiac accelerat: Stresul poate declanșa palpitații sau senzația de bătăi rapide ale inimii, ceea ce poate genera anxietate și disconfort fizic.

Cum să te eliberezi de stres

Există numeroase modalități de a gestiona și reduce nivelul de stres. Acestea pot varia în funcție de preferințele individuale, însă iată câteva tehnici care pot ajuta în mod general:

  • Respirația și relaxarea: Practicarea tehnicilor de respirație profundă sau de relaxare progresivă poate ajuta la reducerea nivelului de stres. Respirați adânc și lent, concentrându-vă pe inspir și expir, pentru a vă calma sistemul nervos.
  • Exercițiile fizice: Activitățile fizice regulate, precum mersul pe jos, alergatul, yoga sau alte forme de exerciții, pot ajuta la eliberarea tensiunii și la eliberarea endorfinelor, care contribuie la îmbunătățirea stării de spirit.
  • Meditația și mindfulness-ul: Practicile de meditație sau de mindfulness pot ajuta la reducerea anxietății și a stresului prin concentrarea pe prezent și pe senzațiile din momentul actual.
  • Gestionarea timpului: Organizarea și planificarea activităților zilnice pot contribui la diminuarea stresului asociat cu simțul suprasolicitării.
  • Relaționare socială: Interacțiunile sociale pozitive, discuțiile cu prietenii sau membrii familiei, pot ajuta la reducerea stresului prin suport emoțional și înțelegere reciprocă.
  • Limitarea factorilor de stres: Identificarea și gestionarea surselor de stres pot fi de ajutor. Este important să stabilești limite și să spui „nu” atunci când te simți copleșit.
  • Îngrijirea personală: Acordarea atenției necesare somnului suficient, unei alimentații sănătoase și relaxării poate fi crucială în reducerea nivelului de stres.
  • Hobby-uri și activități plăcute: Alocă timp pentru activitățile care îți aduc bucurie și relaxare. Fie că este vorba de citit, pictură, gătit sau orice alt hobby, aceste activități pot reduce tensiunea și pot oferi o pauză de la stresul zilnic.

Este important să găsești metodele care funcționează cel mai bine pentru tine și să le integrezi în rutina ta zilnică pentru a menține un nivel de stres cât mai redus posibil. Dacă simți că nivelul de stres persistă sau te afectează în mod semnificativ, este indicat să consulți un specialist pentru sprijin suplimentar și consiliere.

Doctorul zilei whatsapp channel

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Mai citeste si: