joi, decembrie 9, 2021

De ce apar cazurile severe de COVID-19?  Mai mult de 10% dintre persoanele care dezvoltă COVID-19 sever au anticorpi greșiți care atacă nu virusul, ci sistemul imunitar în sine, arată o nouă cercetare. Alte 3,5%, cel puțin, au un tip specific de mutație genetică.

În ambele grupuri, rezultatul este practic același: pacienților le lipsește interferonul de tip I, un set de 17 proteine esențiale pentru protejarea celulelor și a corpului de viruși. Indiferent dacă proteinele au fost neutralizate de așa-numiții auto-anticorpi sau nu au fost produse în cantități suficiente în primul rând din cauza unei gene defecte, lipsa lor în acțiune pare a fi o temă comună în cadrul unui subgrup de COVID-19 bolnavi a căror boală a fost până acum un mister.

Te-ar mai interesa: Nicușor Dan a făcut anunțul așteptat de toată lume...

De ce apar cazurile severe de COVID-19?

Publicate în două lucrări în Science, descoperirile ajută la explicarea motivului pentru care unii oameni dezvoltă o boală mult mai gravă decât alții din grupa lor de vârstă – inclusiv, de exemplu, persoanele care au necesitat admiterea la ICU, în ciuda faptului că au 20 de ani și nu au condiții de bază. Ele pot oferi, de asemenea, prima explicație moleculară pentru motivul pentru care mai mulți bărbați decât femei mor de boală.

„Aceste constatări oferă dovezi convingătoare că întreruperea interferonului de tip I este adesea cauza COVID-19 care pune viața în pericol”, spune Jean-Laurent Casanova, șeful Laboratorului de genetică umană al bolilor infecțioase St.Giles de la Universitatea Rockefeller și un investigator al Institutului Medical Howard Hughes. Și cel puțin în teorie, astfel de probleme cu interferonul ar putea fi tratate cu medicamente și intervenții existente.

Te-ar mai interesa: Testarea elevilor s-ar putea opri deoarece nu exis...

Descoperirile sunt primele rezultate publicate din COVID Human Genetic Effort, un proiect internațional în desfășurare care acoperă peste 50 de centre de secvențiere și sute de spitale din întreaga lume, condus de Casanova și Helen Su la Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase.

Timp de câteva luni, specialiştii au analizat ADN-ul pacienţilor din peste 200 de unităţi de terapie intensivă care funcţionează spitalele din Marea Britanie. Au fost scanate genele fiecărei persoane, inclusiv cele responsabile de combaterea infecţiilor. Aceste genomuri au fost apoi comparate cu ADN-ul oamenilor sănătoşi pentru a identifica diferenţele, arată nature.com.

Te-ar mai interesa: Vaccinarea anti-COVID va deveni obligatorie și în ...

Astfel, a fost descoperit că o genă numită TYK2 poate fi „defectă“. „Din această cauză, celulele imune ajung să fie mai «furioase» şi foarte inflamatorii“, a explicat Kenneth Baillie.

Din fericire, există o clasă de medicamente antiinflamatoare, utilizate deja pentru afecţiuni precum artrita reumatoidă, care vizează acest mecanism biologic. „Unul dintre acestea este Baricitinib, care devine un candidat viabil pentru un nou tratament, dar, desigur, trebuie să facem studii clinice la scară largă“, a spus dr. Baillie.

Te-ar mai interesa: Bill Gates prezice finalul pandemiei, în ciuda var...

Diferenţe genetice s-au mai găsit şi la o genă numită DPP9, care joacă un rol în controlarea inflamaţiilor, dar şi la cea denumită OAS, care ajută la stoparea multiplicării virusului. Apoi, la pacienţii aflaţi la terapie intensivă s-au descoperit diferenţe şi la gena IFNAR2, care are o legătură directă interferonul, o puternică moleculă antivirală.

Aceasta ajută la declanşarea sistemului imunitar de îndată ce este detectată o infecţie. Din cauza anomaliilor descoperite la IFNAR2, organismul infectat produce mai puţin interferon, fapt care oferă noului coronavirus un avantaj, permiţându-i să se înmulţească rapid, ducând la o boală mai severă. Astfel, interferonul poate fi administrat ca tratament, cu toate că, iniţial, un studiu clinic al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a concluzionat că nu a ajutat prea mult pacienţii foarte bolnavi.

Te-ar mai interesa: 7 moduri naturale de a scădea tensiunea arterială...

„Administrat în primele două, trei, patru zile de infecţie, interferonul ar funcţiona, deoarece în esenţă ar furniza molecula pe care (pacientul – n.red.) nu o produce“, a declarat profesorul Jean-Laurent Casanova, de la Universitatea Rockefeller din New York.

 

 

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Parteneri

Ultimele stiri