De ce călugării de pe Muntele Athos nu suferă de Alzheimer sau cancer? Dieta care face minuni pentru organism

Din cuprinsul articolului

Călugării de pe Muntele Athos țin mai multe perioade de post pe an, rareori mănâncă carne și își cultivă propria hrană.

Printre acești călugări, accidentele vasculare cerebrale, bolile cardiace ischemice, tot felul de cancere și Alzheimer sunt foarte rare.

Călugării duc o viață modestă din punct de vedere alimentar, ca să nu mai vorbim că alimente procesate nu există în meniul lor.

Mesele se mănâncă liniștit, motiv pentru care chipurile bisericești de pe Muntele Athos au o speranță de viață cu zece ani mai mare decât a altor persoane.

Potrivit experților în nutriție, dieta mediteraneană și zilele de post contribuie și ele la pierderea în greutate.

Călugării ortodocși din Muntele Athos mănâncă aproape exclusiv alimente cu conținut scăzut de grăsimi și neprocesate. De asemenea, în zilele de post, călugării își reduc dramatic aportul caloric, scrie Daily Mail.

Dieta călugărilor greci a fost prezentată în cartea „The Mount Athos Diet”, scrisă de Richard Storey, Sue Todd și Lottie Storey.

Astfel, planul de dietă are scopul de a elimina conceptul de „dietă” și presupune în schimb împărțirea săptămânii în trei categorii de zile: trei zile de moderație, trei zile de post și o zi de ospăț.

Aceste zile pot fi schimbate în fiecare săptămână, astfel încât planul de dietă să se adapteze stilului de viață al fiecărei persoane.

Cele 3 etape ale dietei călugărilor de pe Muntele Athos

Zile de post – Renunțați la produse lactate, pește, carne, alcool, ouă și ulei, dar mâncați mici porții de fructe, legume, nuci, semințe și fasole.

Zilele de moderație – Vă permit să aveți o dietă mediteraneană sănătoasă, cu produse proaspete și sărace în grăsimi.

Produsele lactate, uleiul de măsline, peștele, puiul și ouăle pot fi incluse în dieta dumneavoastră în această perioadă, deși zahărul, alimentele procesate și carnea roșie sunt încă interzise în meniu.

Chiar și alcoolul este permis în aceste trei zile, chiar dacă este doar vin roșu, pe care ar trebui să îl bei cu moderație (2 unități pe zi, aceasta este cantitatea permisă).

Sărbătoarea – o putem numi și „răsfăț culinar” – este exact așa cum sună descrierea ei: o zi în care nu există interdicții, o zi în care totul este permis, de la carne roșie la prăjituri, de la cocktailuri la ciocolată, chiar dacă autorii dietei recomandă o abstinență minimă în ceea ce privește cantitatea porților.

Exemplu de meniu de dietă călugărească

Ziua de moderaţie

Mic dejun: musli cu ovăz (sau alte cereale) şi fructe de pădure, măr răzuit sau alte fructe proaspete de sezon, suc de lămâie, lapte/apă şi alune sau nuci

Prânz: supă de pui cu pită din făină integrală

Cină: cartof dulce copt cu măsline, brânză feta şi salată verde

Gustări: un măr/o mână de nuci sau seminţe

Ziua de post

Mic dejun: grapefruit la grătar

Prânz: supă de legume cu o felie de pâine din făină integrală

Cină: fasole coaptă cu roşii proaspete şi salată. Fasolea untoasă are boabe mari şi aplatizate, de culoare albă, cu o textură cremoasă.

Fasolea coaptă are sâmburi mari, albi, turtiți, cu o textură cremoasă. Pentru a face fasole la cuptor, alegeți fasolea, acoperiți cu apă rece și lăsați peste noapte.

A doua zi, scurgeți bine fasolea, puneți-o într-o cratiță mare, acoperiți-o cu apă proaspătă și stropiți cu puțin bicarbonat de sodiu.

Aduceți fasolea la fierbere, apoi reduceți focul și fierbeți timp de aproximativ 35 de minute. Se scurge, se spala cu apa rece si se pune intr-un bol, se acopera farfuria si se da la cuptor pana se inmoaie fasolea.

Adăugați apă fierbinte în cantități mici dacă fasolea este uscată și îndepărtați capacul în ultimele 30 de minute de coacere.