De ce sunt așa deosebiți stângacii? Aflăm pe 13 august, de ziua internațională a stângacilor

De ce sunt așa deosebiți stângacii? Aflăm pe 13 august, de ziua internațională a stângacilor
De ce sunt așa deosebiți stângacii? Aflăm pe 13 august, de ziua internațională a stângacilor

Ziua internaţională a stângacilor se celebrează anual la 13 august. Marcarea acestei zile are în vedere sensibilizarea opiniei publice cu privire la dificultăţile şi frustrările cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi.

În 1990 s-a constituit Clubul Stângacilor (Left-Handers Club) cu scopul de a menţine o legătură între stângacii din întreaga lume şi de a face cunoscute nevoile şi cerinţele acestora, potrivit www.lefthandersday.com. În 1992, Clubul Stângacilor a iniţiat marcarea Zilei internaţionale a stângacilor, ca un eveniment anual, pentru a creşte gradul de conştientizare publică asupra avantajelor şi dezavantajelor de a fi stângaci.

Preferinţa pentru utilizarea mâinii drepte sau a celei stângi este o manifestare a unui fenomen natural numit lateralitate – tendinţa fiinţelor vii înzestrate cu simetrie bilaterală de a utiliza predominant o parte sau alta – stânga ori dreapta – a corpului. Deşi manifestarea cea mai evidentă este preferinţa pentru o mână sau alta, tendinţa se manifestă şi în alte aspecte, chiar şi în utilizarea, pentru diferite sarcini, a uneia sau alteia dintre emisferele cerebrale.

Până în prezent nu s-a descoperit o explicaţie ştiinţifică pentru folosirea prioritară a mâinii stângi în locul celei drepte, unele teorii susţinând că este o problemă genetică, altele că ar fi determinată de factori externi şi nu de genele moştenite de la părinţi. În zilele noastre, stângacii nu mai sunt priviţi cu suspiciune, teamă sau antipatie, opoziţia dreptaci-stângaci este tot mai puţin un criteriu de discriminare, rămânând un fascinant aspect al diversităţii umane.

Între cei mai cunoscuţi stângaci se află: Pablo Picasso, Isaac Newton, Albert Einstein, Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti, Wolfgang Amadeus Mozart, Charlie Chaplin, Marilyn Monroe, Jimi Hendrix, Robert DeNiro, Martina Navratilova, Phil Collins, Paul McCartney, Hugh Jackman, Ricky Martin, Nicole Kidman, Demi Moore, Morgan Freeman, Tom Cruise, Pierce Brosnan, Jim Carrey, Lady Gaga, Bill Gates, Oprah Winfrey, Justin Bieber, Barack Obama.

Există multe mituri despre stângaci: mor mai tineri, sunt predispuși la comportament delincvent și alcoolism sau sunt mai inteligenți. Un studiu realizat de IFL Science arată că stângacii sunt, într-adevăr, mai inteligenți decât dreptacii.

Mitul că stângacii sunt mai „talentați” decât dreptacii are o istorie îndelungată. Leonardo da Vinci a fost stângaci. La fel au fost și Mark Twain, Mozart, Marie Curie, Nicola Tesla și Aristotel. Exemple sunt și în prezent: fostul președinte american Barack Obama este stângaci, la fel ca fondatorul Microsoft Bill Gates sau fotbalistul Lionel Messi. Potrivit studiului IFL, există o legătură strânsă între mâna cu care scriem și capacitatea de a rezolva exerciții de matematică.

„Stângacii prezintă o emisferă dreaptă a creierului mai dezvoltată, care este specializată pentru procese precum raționamentul spațial și abilitatea de a roti reprezentările mentale ale diverselor obiecte”, se arată în studiul citat.

De asemenea, corpus callosum – pachetul de celule nervoase care leagă cele două emisfere cerebrale – tinde să fie mai mare la stângaci. Acest lucru sugerează că unii stângaci au o conectivitate îmbunătățită între cele două emisfere și, prin urmare, o procesare superioară a informațiilor. Aceste particularități ar putea fi motivul pentru care stângaci par să aibă un „avantaj” în mai multe profesii și arte. De exemplu, aceștia sunt majoritari printre muzicieni, artiști creativi, arhitecți și jucători de șah – procesarea eficientă a informațiilor și abilitățile spațiale superioare sunt esențiale în toate aceste activități.

Peste 2.300 de elevi de gimnaziu și liceu au participat la studiul IFL Science. Pentru a obține rezultate cât mai bune aceștia au fost supuși unor experimente care au variat în ceea ce privește tipul și dificultatea sarcinilor matematice. Pentru a asigura comparabilitatea, a fost folosit același chestionar – Inventarul Edinburgh – pentru a evalua performanța în toate experimentele. Chestionarul cere oamenilor să precizeze cu ce mână preferă să scrie, să deseneze, să arunce, să perie dinții, etc. – este mai degrabă o scalare a rezultatelor decât o împărțire stângaci/dreptaci.

Rezultatele arată că stângacii au depășit restul eșantionului atunci când sarcinile au implicat rezolvarea problemelor dificile, cum ar fi asocierea funcțiilor matematice cu un anumit set de date. Acest tipar de rezultate a fost deosebit de clar la adolescenții de sex masculin. Dimpotrivă, atunci când sarcina nu era atât de solicitantă, cum ar fi calculele simple, nu a existat nici o diferență între stânga și dreapta. De asemenea, s-a descoperit că dreptacii nu au executat toate experimentele.

2955 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
powered by Binbox