Din cuprinsul articolului
Căderile sunt printre cele mai frecvente motive pentru internarea la un centru de traumatologie și cauza principală de rănire la adulții în vârstă. Peste 14 milioane de seniori se prăbușesc pe an, iar acele căderi pot schimba viața.
Potrivit unui studiu, publicat în JAMA Network Open, declinul cognitiv poate crește riscul unei căderi la o persoană în vârstă, iar trauma care urmează unei căderi poate, de asemenea, să accelereze. progresul demenței.
„Relația dintre cădere și demență pare să fie o stradă cu două sensuri”, a spus Molly Jarman, autor principal al studiului.
Atenție! Căderile la vârstnici cresc riscul de demență
Studiul realizat de Jarman, director adjunct la Center for Surgery and Public Health at Brigham and Women’s Hospitaldin Boston, și colegii ei notează că căderile sunt printre cele mai frecvente motive pentru internarea la un centru de traumatologie și cauza principală de rănire la adulții în vârstă.
„Astfel, căderile pot acționa ca evenimente precursoare care ne pot ajuta să identificăm persoanele care au nevoie de screening cognitiv suplimentar”, a spus Jarman într-un comunicat de presă al spitalului.
Echipa ei a analizat datele privind reclamațiile Medicare pentru mai mult de 2,4 milioane de seniori care au suferit o rănire traumatică și cum se descurcau un an mai târziu.
Jumătate dintre pacienți au fost răniți într-o cădere. Dintre aceștia, 10,6% au fost diagnosticați ulterior cu demență, a constatat studiul. Căderile au crescut riscul unui viitor diagnostic de demență cu 21%.
Screening pentru pacienții internați după o cădere
Ca atare, cercetătorii recomandă ca adulții în vârstă care merg la spital pentru îngrijire după o cădere să fie supuși unui screening cognitiv fie în sala de urgență, fie în spital.
Un astfel de screening le-ar putea permite persoanelor în vârstă care au nevoie de tratament pentru declinul psihic să o primească mai devreme, au spus ei.
Primul autor al studiului, Dr. Alexander Ordoobadi, rezident în chirurgie la Brigham and Women’s, vede adesea pacienții care sunt internați după o cădere.
„Tratăm rănile, oferim reabilitare, dar deseori trecem cu vederea factorii de risc care contribuie la cădere, în ciuda unui număr tot mai mare de dovezi care sugerează o legătură între căderi și declinul cognitiv”, a spus el.
În mod ideal, adulții în vârstă care cad ar trebui să fie urmăriți de un medic primar sau geriatru, un specialist în îngrijirea bătrânilor, care să își poată monitoriza abilitățile de gândire și recuperarea pe termen lung. Dar mulți vârstnici nu au un medic primar și nu au acces la un geriatru, a subliniat el.
Studiul evidențiază oportunitatea de a interveni devreme și nevoia de mai mulți clinicieni care pot oferi îngrijire cuprinzătoare pentru adulții în vârstă.
