De partea cealaltă a baricadei. Cum se vede viața prin ochii unui salvator SMURD și la ce riscuri uriașe este expus

De partea cealaltă a baricadei. Cum se vede viața prin ochii unui salvator SMURD și la ce riscuri uriașe este expus
De partea cealaltă a baricadei. Cum se vede viața prin ochii unui salvator SMURD și la ce riscuri uriașe este expus

Numeroasele accidente care se petrec zilnic necesită intervenţia promptă a salvatorilor. Sondajele de opinie arată că angajații SMURD sunt pe primul loc în topul încrederii populației. Și, pe bună dreptate, pentru că, pentru salvarea unor vieţi, timpul, solidaritatea umană și, nu în ultimul rând, profesionalismul reprezintă cheia salvării unor vieţi.

Trebuie să fie cât mai repede în stare de acţiune şi mai ales să nu se „piardă”, pentru că acest lucru afectează grav calitatea actului de salvare. Ce se întâmplă însă când cei care ajută au ei înşişi nevoie de ajutor ne spune Eveline Ţibichi-Osnaga, psiholog colaborator al Doctorului zilei.


Doctorul Zilei: La ce sunt expusi zi de zi membrii echipajului Smurd din punct de vedere psihologic?

Psiholog Eveline Osnaga: Având în vedere că cei de la SMURD se implică în accidente rutiere, explozii, accidente de muncă, stările de inconştienţă, suspiciunile de infarct, insuficienţele respiratorii acute şi accidente cu multiple victime, sunt expuși la stres și la trauma emoționale.

Sigur că formarea lor profesională îi ajută să gestioneze pe moment foarte bine situațiile la care sunt expuși, însă pe termen lung pot rămân marcați de imaginile pe care le văd după un accident rutier grav, în urma unui incediu și așa mai departe. În altă ordine de idei, stresul de care vorbeam mai devreme, este parte din viața și din munca lor, ei sunt învățați să își facă meseria sub presiunea timpului, pentru că ei chiar știu că fiecare secundă este foarte importantă și nu în ultimul rând ei sunt conștienți că deciziile lor din timpul unei actiuni pot schimba viața oamenilor care sunt în impas. Nu este puțin lucru să știi că de tine depinde viața celui care este greu încercat.

Ce aduce după sine stresul? Care pot fi urmările expunerii la stres pe termen lung?

Psiholog Eveline Osnaga: Stresul pe termen lung poate să ajungă să se manifeste prin anxietate, depresie, atacuri de panică, insomnie și chiar prin burnout. Aceste probleme apar și pe fondul programului încărcat, a lucrului în ture și a asumării fiecărei decizii în parte. Stresul poate juca un rol de catalizator care poate agrava alte boli cum ar fi diabetul, angina pectorală, probleme ale glandei tiroide etc. Stresul își pune amprenta și pe aspectele fizice și psihice cum ar fi: prin căderea părului, dureri de cap, lipsa apetitului, și chiar și diminuarea activității sexuale.

De ce au nevoie membrii echipajului SMURD pentru aș desfășura activitatea, din punct de vedere psihologic?

Psiholog Eveline Osnaga: Ar trebui să aibă o doză de curaj peste medie, pentru că misiunile lor de multe ori îi pot pune și pe ei în pericol. Apoi au nevoie de încredere în propria persoană, ca să poată salva viețile oamenilor aflați în pericol, trebuie să fie ei convinși că pot să facă asta. În altă ordine de idei, ar trebui să fie foarte bine pregătiți din punct de vedere profesional pentru a face față oricărei situații atunci când trebuie să intervină.

Un alt aspect important este să știe să lucreze în echipă pentru că intervențiile lor presupune de cele mai multe ori o colaborare între membrii echipajului și nu în ultimul rând trebuie să fie altruiști, să facă meseria pe care o au cu pasiune.

În presă au apărut de a lungul timpului informații conform cărora angajații SMURD fac gărzi foarte des și că lipsa personalului de multe ori se răsfrânge asupra cadrelor existente. Ce i-ar ajuta pe cei care lucrează în acest sistem?

Psiholog Eveline Osnaga: La baza multor tulburări psihice stă lipsa somnului. În alte interviuri vorbeam de regula celor 3 opturi, și spuneam că avem nevoie de 8 ore somn, 8 ore de activități care să ne relaxeze si 8 ore de muncă. Sigur că poate părea ideal însă este foarte important să ne menajăm ca să avem rezultate bune pe termen lung. În altă ordine de idei este o mare diferență între calitatea somnului de zi și calitatea celui de noapte.

În timpul nopții nu ne odihnim doar fizic ci și ne regenerăm anumite organe interne. Ultimele studii arată că neuronii se regenerează în timpul somnului și că așa ne putem menaja sănătatea mintală atâta timp cât nu banalizăm și nu desconsiderăm aceste detalii. Cu alte cuvinte, este important să ne odihnim suficient și pe cât posibil să nu sărim din program somnul în timpul nopții.

Cele mai des întâlnite motive pentru stresul își face simțită prezența la locul de muncă:

Stresul cauzat de cerințele postului – Angajatul simte ca nu face față postului pe care îl are și devine anxios. Cauzele pot fi multiple, de la lipsa de competențe și abilități până la lipsa informațiilor care îi poate ajuta să-și îndeplinească sarcinile pe care le are de realizat.
Stresul cauzat de către politicile de compensații și beneficii – Această situație este întâlnită atunci când angajatul este demotivat și stresat din cauza beneficiilor primite sau nu. Lipsa motivației aduce după sine frustrare și stres pe termen lung.
Stresul cauzat de natura relațiilor cu superiorii – Angajatul resimte stres fie din cauza comunicării tensionate cu superiorul, fie din cauza lipsei de feedback. Practic în acest punct se face simțită diferența dintre manageri și lideri. Atunci când angajații sunt mai mereu mustrați sau exploatați doar pentru ca superiorul să aibă ultimul cuvânt, și acest comportament aduce după sine frustrare și stres angajaților.

Sursa foto: agora.md

7 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
powered by Binbox