Cu doar câteva ore înainte de a-și anunța demisia, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a revenit asupra uneia dintre cele mai contestate decizii din sistemul medical. Este vorba despre limitarea investigațiilor imagistice decontate la o singură procedură anuală pentru pacienții cronici, o măsură aplicată de la 1 ianuarie 2026, care a produs efecte rapide și vizibile.
Autoritățile recunosc acum că decizia a ignorat ghidurile medicale și a afectat direct pacienții. În loc să reducă presiunea pe buget, a blocat accesul la investigații esențiale și a întârziat diagnosticul unor complicații grave.
Până la finalul anului trecut, pacienții cu afecțiuni cronice grave aveau acces la investigații în regim Monitor. Sistemul permitea efectuarea rapidă de RMN, CT sau alte investigații complexe, chiar și atunci când plafonul lunar al clinicii era epuizat. Acestea erau decontate separat, tocmai pentru a asigura continuitatea tratamentului.
Schimbarea introdusă la începutul lui 2026 a tăiat acest mecanism. Limitarea la o singură investigație pe an a redus drastic accesul pacienților. Datele din sistem arată o scădere de aproape 50% a investigațiilor într-o singură lună. În unele cazuri, scăderea a fost și mai severă, mai ales în bolile unde monitorizarea periodică este esențială.
Problemele nu s-au oprit aici. Sistemul informatic nu a putut susține aplicarea regulii. Platforma nu poate verifica în timp real câte investigații a făcut un pacient, iar acest lucru a generat haos în practică. Unele clinici au refuzat investigațiile, altele au cerut declarații pe proprie răspundere, iar casele de asigurări au transmis interpretări diferite. Rezultatul a fost un sistem neuniform, în care accesul la servicii depindea de locul în care se prezenta pacientul.
Impactul s-a văzut direct la nivelul pacienților. Mulți au fost nevoiți să revină la medic pentru refacerea biletelor de trimitere. Au apărut întârzieri, costuri suplimentare și riscuri medicale reale. Documentele oficiale vorbesc despre agravarea bolilor, creșterea numărului de urgențe și apariția unor complicații care puteau fi prevenite.
Ministrul Alexandru Rogobete admite acum efectele deciziei. „Limitarea decontării investigațiilor […] a produs un efect nedorit și imediat: accesul la investigații esențiale a scăzut abrupt”, a transmis acesta. În același mesaj, a subliniat că „viața unui om nu se poate calcula în deficit bugetar”.
Proiectul de ordonanță de urgență propune o corecție parțială. Pentru pacienții cu boli cardiovasculare, cerebrovasculare, neurologice și afecțiuni rare, investigațiile vor fi decontate în funcție de nevoile medicale, fără limitări anuale. În schimb, pentru alte patologii cronice, precum diabetul sau boala renală, restricția rămâne.
Autoritățile susțin că această abordare urmărește o alocare mai eficientă a resurselor. În același timp, admit că limitarea generală introdusă anterior nu a produs economii reale. Costurile nu au dispărut, ci au fost împinse în viitor, unde tratamentele devin mai complicate și mai scumpe.
Corecția vine după reacții puternice din partea medicilor, organizațiilor de pacienți și furnizorilor de servicii medicale. Toți au semnalat același lucru încă din primele săptămâni: reducerea investigațiilor nu înseamnă economie, ci risc.
Modificarea legislativă este acum în dezbatere publică. Urmează adoptarea și aplicarea efectivă. Pentru mulți pacienți, această schimbare poate însemna revenirea la un acces real la diagnostic și tratament.
