Din cuprinsul articolului
Fenomenul dependenței de jocuri de noroc explodează în România, iar medicii avertizează că vârsta la care tinerii cad pradă acestei adicții scade alarmant. Adrenalina, tentația câștigului rapid și iluzia controlului transformă un simplu hobby într-o boală psihologică cu efecte devastatoare: faliment, depresie, destrămarea familiilor și pierderea identității personale.
În Brașov, psihiatrii trag un semnal de alarmă: tot mai mulți pacienți tineri ajung la terapie după ce au pierdut totul.
„Tot mai mulți pacienți ajung în cabinet după ce viața lor a fost afectată de jocurile de noroc. Este o tulburare reală, cu consecințe grave – nu doar financiare, ci și emoționale și familiale”, spune dr. Andreea Petecilă, medic primar psihiatru și specialist în medicina adicțiilor (RMN Diagnostica).
Jocul patologic de noroc, numit și ludomanie, este recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății ca o tulburare de comportament.
„Nu mai este vorba despre plăcere, ci despre o nevoie compulsivă de a paria, de a risca, de a încerca să recuperezi pierderile anterioare. Paradoxal, dependența nu se mai hrănește din câștig, ci din emoția riscului”, explică dr. Petecilă.
Dependenții de jocuri simt o nevoie constantă de a paria sume tot mai mari, devin neliniștiți dacă nu o fac, își mint familia și prietenii, pierd controlul asupra vieții lor și ajung, adesea, să-și distrugă echilibrul financiar și emoțional.
De ce devine jocul o dependență
Dependența de jocuri este rezultatul unui cumul de factori biologici, psihologici și sociali.
La nivel cerebral, sistemul de recompensă este „deturnat” – dopamina, hormonul plăcerii, este eliberată nu atunci când se câștigă, ci când se riscă. Pe plan psihologic, tulburarea este alimentată de anxietate, depresie, impulsivitate și nevoia de evadare din realitate.
„Riscul devine premiul. Mulți jucători nu mai urmăresc câștigul, ci emoția intensă a pericolului. Pierderea devine parte din joc, iar mintea justifică totul prin iluzia controlului”, explică medicul.
Reclamele agresive, accesul instant la platforme online și presiunea socială amplifică fenomenul. Pariurile nu mai sunt doar în cazinouri, ci la un click distanță, disponibile 24 de ore din 24, pentru oricine are un telefon.
Dependența de jocuri de noroc a devenit o problemă națională. Un raport GfK arăta încă din 2016 că peste 100.000 de români aveau deja probleme de control al jocului. În 2023, conform datelor SiGMA World, numărul a crescut dramatic: peste 200.000 de români sunt dependenți, iar alți 400.000 sunt considerați „jucători problematici”.
Și mai îngrijorător este fenomenul în rândul adolescenților: cercetările publicate în Medical Pharm Reports arată că 7,1% dintre tinerii între 11 și 19 ani prezintă comportamente de joc la risc, iar 4% sunt deja dependenți.
„Datele ne arată o tendință clară: vârsta de debut scade, iar accesul facil la jocuri online face ca tot mai mulți tineri să fie prinși într-o spirală a dependenței. Mulți nu cer ajutor din rușine sau lipsă de informație”, avertizează dr. Petecilă.
Citeste si…
Efectele devastatoare ale dependenței
Dependența de jocuri afectează toate aspectele vieții. Financiar, duce la pierderi majore, datorii și faliment. Psihologic, provoacă anxietate, depresie și chiar tentative de suicid. Social, conduce la destrămarea familiilor, izolare și pierderea încrederii celor dragi.
„Mulți dintre pacienți trăiesc o rușine profundă. Când cer ajutor, de obicei este prea târziu – nu mai vorbim doar despre bani pierduți, ci despre vieți destrămate”, explică psihiatrul.
Deși este o tulburare severă, recuperarea este posibilă. Primul pas este recunoașterea problemei și apelarea la ajutor specializat. Tratamentul include psihoterapie cognitiv-comportamentală, terapie de familie, grupuri de suport precum Jucătorii Anonimi și, în unele cazuri, tratament medicamentos pentru controlul anxietății și depresiei asociate.
„Important nu este doar tratamentul, ci relația terapeutică. Pacientul are nevoie de un spațiu sigur, unde să poată recăpăta încrederea și controlul asupra propriei vieți”, subliniază medicul.
Specialiștii insistă că prevenția rămâne cea mai eficientă metodă.
„Educația timpurie despre riscurile jocurilor de noroc, limitarea accesului minorilor la platforme de pariuri și promovarea unor alternative sănătoase de relaxare pot reduce semnificativ numărul cazurilor”, spune dr. Petecilă.
Părinții și profesorii joacă un rol esențial: discuțiile deschise, observarea comportamentului copiilor și sprijinul emoțional pot face diferența între curiozitate și dependență.
Dependența de jocuri de noroc nu este o slăbiciune morală, ci o boală recunoscută, cu mecanisme neurologice complexe.
„Adevărata victorie nu este cea de la ruletă, ci victoria asupra propriei dependențe. În Brașov, dar și la nivel național, tot mai multe persoane cer ajutor specializat. Mesajul nostru este clar: vindecarea este posibilă, dar primul pas este recunoașterea”, conchide dr. Andreea Petecilă.
