Depresia nu trebuie ignorată. Dar nu suntem în depresie dacă avem uneori momente de pesimism, deznădejde sau dacă suntem uneori anxioşi. Adevărata depresie se manifestă printr-o tristeţe persistentă.
Depresiile uşoare se pot trata cu terapii uşoare, însă cazurile grave necesită suport medical specializat. Depresia este dată în general de evenimente cu o încărcătură emoţională mare, respectiv un divorţ, pierderea cuiva drag, un eşec profesional.
Suferinţa peste care nu putem trece provoacă un dezechilibru al neurotransmițătorilor cerebrali, dar putem ajunge să facem o depresie chiar şi în absența unui eveniment dureros.
În depresiile uşoare se recomandă a alimente mai bogate în triptofan. Acest aminoacid ajută creierul să producă serotonină, o substanță care poate induce o dispoziție mai optimistă
Cel mai bun lucru este să prevenim decât să tratăm depresia, iar acest lucru poate fi făcut prin câteva strategii de control al stresului.
Pe lîngă dieta care trebuie să fie sănătoasă şi bogată în nutrienţi, pentru că asigură funcţionarea optimă a creierului, ar trebui să învăţăm şi să cerem, şi să acceptăm ajutorul celorlalţi.
Trebuie ştiut că lipsa somnului, dar şi lipsa de toleranţă faţă de propria persoană ne pot duce în depresie. Împărtășiți-vă grijile, neliniștile și nemulțumirile unei persoane apropiate sufletește. Nu uitaţi nici de exerciţiile fizice, care necesită concentrare asupra corpului şi ne fac să uităm de supărări și nemulțumiri.
În acelaşi timp, exercițiile intense provoacă în creier endorfine, substanțe care favorizează optimismul. Activitățile colective, precum tenisul sau jocurile de echipă sunt mai bune decât sporturile individuale, care lasă mintea liberă să revină la gândurile negative. Sportul trebuie practicat cu măsură, el trebuie să ne bucure şi nu să ne epuizeze.
În ceea ce priveşte alimentaţia, specialiştii recomandă să înlocuim cele trei mese principale cu gustări mici şi dese, dar şi să consumăm alimente proteice. Din când în când, este bine să ne răsfăţăm cu puţină ciocolată sau cîte o îngheţată. Nu recurgeţi la alcool pentru a uita de probleme. Acesta poate relaxa pentru scurtă vreme, dar deprimă sistemul nervos central, agravând depresia și reducând capacitatea de a face față problemelor.
Lumina zilei este un aliat preţios când suferim de depresie, ştiut fiind faptul că expunerea la lumină scade nivelul melatoninei crescând serotonina. Melatonina este hormonul care joacă un rol crucial în starea de sănătate a organismului. În cadrul unui ritm circadian normal, melatonina este secretată de glanda pineala de la nivelul creierului, odată cu lăsarea întunericului. În acest fel, hormonul pregătește corpul pentru somn, îndeplinind totodată o serie de funcții care influențează starea de bine și longevitatea.
Dezechilibrele în producerea melatoninei și în procesul ei de funcționare pot produce efecte devastatoare, de la declanșarea depresiei sau a cancerului, până la speranța de viață diminuată considerabil. La indicaţiile medicului, puteţi să staţi în faţa unei lămpi de mare intensitate, între o jumătate de ora și două ore pe zi.
Dintre plantele cele mai cunoscute ca remediu împotriva depresiilor ușoare până la moderate este sunătoarea. Benefic poate fi, de asemenea, şi ceaiul făcut din ovăz sălbatic, verbină și ginseng. Aromaterapia este un alt mijloc de luptă împotriva depresiei.
Sunt indicate băile calde cu ulei de levănțică, mușețel, bergamotă, trandafir sau serlai. Ar putea fi însoţite şi de un masaj făcut cu două picături de ulei de levănțică și o picătură de ulei de mușețel la o lingură de ulei de migdale dulci sau din samburi de struguri.
Neloc de neglijat în efortul nostru de a reduce stresul este timpul pe care îl petrecem cu noi înşine. Este bine să ne alocăm pauze pentru a putea reflecta la problemele personale.
De asemenea, în măsura posibilului este bine să transferăm o parte din obligaţiile noastre mai ales atunci când acestea sunt prea dificile. Ajutorul unui psihoterapeurt este însă de neînlocuit dacă depresia durează de mai bine de două săptămâni.
Simptome ale unei depresii care necesită îngrijiri specializate:
– Incapacitatea de a munci sau de a îndeplini sarcinile cotidiene
– Dezinteres față de activități pe care le consideraţi altădată agreabile
– Dificultate de a comunica cu persoanele apropiate
– Insomnii
– Oboseală permanentă
– Senzație de frig
– Anxietate, agitație, iritabilitate
– Consum excesiv de alimente, alcool sau medicamente.
– Poftă de mâncare redusă
– Lipsa de încredere în sine
– Lipsa de interes față de aspectul personal. – Incapacitatea de a lua decizii.
– Lipsa de memorie și dificultăți de concentrare.
