Din cuprinsul articolului
Deshidratarea poate crește glicemia. Acest lucru se întâmplă atunci când nivelul de apă din sânge scade din cauza deshidratării. Ca atare, aceasta duce la o concentrație mai mare de glucoză prezentă în sânge.
Deshidratarea poate apărea dacă mai multă apă și lichide sunt eliminate din corp și nu există un aport suficient. Deshidratarea poate provoca o serie de simptome, cum ar fi:
- senzație de sete
- pielea si buzele uscate
- oboseală
- urină întunecată și scăderea producției de urină
- dureri de cap și amețeli
- amețeli și leșin
În plus, deshidratarea poate determina creșterea nivelului glicemiei, deoarece mai puțină apă în organism înseamnă o concentrație mai mare de zahăr în sânge.
Poate deshidratarea să crească glicemia?
Deshidratarea apare atunci când pierderile de apă din organism sunt mai mari decât aportul de lichide. Cauzele deshidratării pot include:
- Pierderea excesivă de apă prin piele: aceasta poate include pierderea de apă din cauza căldurii, efortului fizic, arsurilor, bolilor severe ale pielii;
- Eșecul de a înlocui pierderile de apă: acest lucru se poate datora imobilității sau a unui mecanism afectat de sete;
- Pierderea excesivă de apă din rinichi: Acest lucru poate apărea din cauza unor medicamente, cum ar fi diureticele a bolii renale acute și cronice, a diurezei post-obstructive, care implică pierderi excesive de sare și apă;
- Pierderea excesivă de apă din tractul gastrointestinal: Acest lucru poate apărea din cauza vărsăturilor, diareei, fistulelor, a folosirii laxativelor;
- Alte afecțiuni medicale care provoacă pierderi de apă în organism includ pancreatită, peritonita, o tulburare într-o zonă de țesut din jurul interiorului peretelui stomacului, septicemie, hipertiroidism sever, când glanda tiroidă produce prea mulți hormoni, astm
boala pulmonară obstructivă cronică.
Ca atare, este deosebit de important pentru o persoană cu diabet să-și monitorizeze glicemia atunci când este bolnavă, face exerciții fizice și stă într-un climat mai cald. De-a lungul timpului, nivelurile ridicate ale zahărului din sânge pot cauza probleme grave de sănătate pe termen lung.
Cum duce deshidratarea la hiperglicemie?
Hiperglicemia este termenul medical folosit pentru a descrie nivelurile ridicate de zahăr din sânge.
Când o persoană este deshidratată, cantitatea de apă din sânge scade. Acest lucru face ca sângele să conțină o concentrație mai mare de zahăr. Acest lucru nu înseamnă că există mai mult zahăr din sânge în sânge. Înseamnă că raportul dintre zahăr din sânge și apă a crescut, determinând creșterea glicemiei. Deshidratarea poate provoca atât creșteri ușoare, cât și semnificative ale nivelului de zahăr din sânge. Dacă determină o creștere mai semnificativă, poate duce la hiperglicemie.
Hiperglicemia poate afecta, de asemenea, hidratarea unei persoane cu diabet de tip 1. Un studiu din 2018 afirmă că, în timpul exercițiilor fizice, persoanele cu diabet de tip 1 pot avea un risc mai mare de deshidratare decât cele fără această afecțiune. Acest lucru poate apărea din cauza unei combinații de pierderi de lichide prin transpirație și creșterea producției de urină legate de diabetul de tip 1.
Simptomele hiperglicemiei includ:
- senzație de sete
- senzație de oboseală sau slăbiciune
- dureri de cap
- urinare crescută
- vedere neclara
Dacă o persoană are hiperglicemie pentru o lungă perioadă de timp și nu o tratează, poate dezvolta cetoacidoză diabetică (DKA). Acest termen se referă la o complicație care poate pune viața în pericol, în care organismul începe să descompună grăsimile prea repede. Deși DKA poate apărea și la persoanele cu diabet de tip 2, este mai frecventă la cei cu diabet de tip 1.
CAD apare atunci când organismul nu produce suficientă insulină sau dacă celulele nu mai răspund la aceasta. Fără insulină, organismul nu poate folosi zahărul din sânge drept combustibil. Aceasta înseamnă că, în schimb, descompune grăsimea în acizi numiți cetone pentru energie. Cu toate acestea, acest lucru face ca sângele să devină acid.
Dacă o persoană prezintă următoarele simptome de DKA, ar trebui să solicite imediat asistență medicală:
- dificultăți de respirație
- respirație cu miros de fructe
- greață și vărsături
- o gură foarte uscată
Câtă apă ar trebui să bem în fiecare zi?
Ca regulă generală, cantitatea de apă consumată zilnic trebuie adaptată în funcție de greutatea corpului, temperatura exterioră, tipul de activitate fizică desfășurată și alte împrejurări zilnice (călătorie, plajă, sport…).
- Nu există o formulă perfectă pentru a ști cât de multă apă trebuie să bei. În general se recomandă un aport de 30 ml/kg corp. Ceea ce înseamnă că o persoană cu o greutate de circa 50 kg ar avea nevoie de 1,5 litri de apă pe zi.
- Cantitatea de apă trebuie consumată treptat pe parcursul zilei. Nu te ajută dacă bei o sticlă de jumătate de litru în 30 de secunde, iar apoi îți mai aduci aminte să bei o sticlă seara.
- Apoi nu este deloc recomandat să faci exces de apă. 3 litri de apă pe zi înseamnă prea mult și poți suferi efecte dăunătoare: dereglarea digestiei, umflarea picioarelor, suprasolicitarea rinichilor.
