Diabetul zaharat de tip 1 la copii. Cât de greu se gestionează?

Diabetul zaharat de tip 1 la copii. Cât de greu se gestionează?
Diabetul zaharat de tip 1 la copii. Cât de greu se gestionează?

Diabetul zaharat este o afecțiune caracterizată prin niveluri crescute ale glucozei în sânge datorită reducerii secreției de insulină. Medicii susțin că în cazul acestor copii, grăsimile ar trebui să asigure 35% din aportul zilnic, iar proteinele 15%.

Ce este insulina:

Insulina este un hormon produs și eliberat de pancreas care controlează cantitatea de zahăr din sânge (glicemie). Pe măsură ce nivelul glucozei (zaharului) din sânge crește, pancreasul produce insulină, al cărei rol principal este de a ajuta celulele organismului să preia glucoza din sânge pentru a fi transformată în energie sau pentru a fi depozitată. Când nivelul glucozei din sânge începe să scadă, pancreasul produce un alt hormon, numit glucagon, care semnalează ficatului să elibereze glucoza depozitată. Astfel, prin interacțiunea acestor doi hormoni, insulina și glucagonul, se asigură un nivel constant al glucozei în sânge, necesar întregului organism, în special creierului.

Un copil cu diabet zaharat are un nivel crescut de zahăr în sânge (hiperglicemie), fie ca urmare a faptului că pancreasul nu produce sau produce o cantitate scăzută de insulină – diabet tip 1, fie deoarece organismul este insesibil la insulina produsă – diabet tip 2.

În ambele tipuri de diabet, cantitatea de insulină este insuficientă pentru nevoile organismului. Copilul diagnosticat cu diabet zaharat tip 1 va avea nevoie de tratament cu insulină toată viață, diabetul zaharat fiind o boală cronică.

Principalele simptome sunt:  

  • Hiperglicemia- glicemie determinată dimineața, pe nemâncate ale cărei valori depășesc 126 mg/dl sau o valoare de peste 200 mg/dl la 2 ore după ingerarea a 75 de grame de glucoză, sau orice valoare a glicemiei de peste 200 mg/dl. Hiperglicemia este responsabilă pentru simptomele imediate, dar și pentru complicațiile diabetului zaharat pe termen lung.
  • Cel mic scade în greutate brusc și inexplicabil,
  • Apar simptome precum greața și vărsăturile,
  • Prezintă cetoacidoză,
  • Va înregistra o valoare crescută a hemoglobinei glicozilate (HbA1c).

Dacă apare cetoacidoza sunt prezente simptome precum: respirație urât mirositoare, dureri abdominale, stări de vomă și de greață, uneori copilul își pierde cunoștința. Datele statistice arată că cetoacidoza diabetică apare la debutul bolii la o treime dintre copiii diagnosticați cu diabet zaharat tip 1.

Din păcate, copiii care au diabet zaharat e tip 1 au un sistem imunitar destul de scăzut, având un risc crescut pentru tot felul de infecții urinare, cutanate sau de căi respiratorii.

În ce constă tratamentul:

Tratamentul constă în terapia cu insulină injectabilă. Este un tratament dificil pentru copil dar și pentru familie. Diagnosticul în sine reprezintă un șoc pentru întreaga familie.

Principalul obiectiv al tratamentului este menținerea glicemiei la un nivel sigur. În cazul diabetului de tip 1, tratamentul se face cu insulină pentru ca nici un alt medicament nu este de ajutor în lupta cu această afecțiune. De obicei, se administrează 2-3 injecții de insulină pe zi sau aceasta se poate administra continuu cu ajutorul unei pompe de insulină. De asemenea, dozarea insulinei se va face numai la recomandare medicului pediatru diabetolog în funcție de obiectivele glicemice preprandiale, la 2 ore după o masă, în timpul nopții, cât și în funcție de obiectivele hemoglobinei glicozilate.

Specialiștii recomandă ca adolescenții și copiii de la 6 ani să facă mișcare fizică, de la moderată până la intensă, cel puțin o oră pe zi. De asemenea, medicii susțin că în cazul acestor micuți grăsimile ar trebui să asigure 35% din aportul zilnic, iar proteinele 15%.

Posibile complicații:

Diabetul zaharat crește riscul ca cel mic să sufere de probleme dentare, de aceea în cazul lor este indicat un control stomatologic o dată la șase luni. Printre complicațiile diabetului zaharat la copil se regăsesc: afecțiuni cardiovasculare, boala cronică renală, pierderea vederii.

Cum să fie aportul caloric zilnic:   

Ghidurile de specialitate recomandă ca aportul caloric zilnic trebuie să fie de: glucide 50-55%, lipide sub 30% și proteine 15-20%. Totodată, se recomandă excluderea pe cât posibil a glucidelor simple – glucoză și sucroză. Necesarul caloric la copil este de 1.000 calorii plus 100 de calorii pentru fiecare an de vârstă. Totodată, medicii recomandă trei mese pe zi: mic dejun, prânz, cină și trei gustări: ora 10, 16 și 22, înainte de culcare.

3 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
powered by Binbox