Din cuprinsul articolului
În cadrul emisiunii de astăzi de la Radio România Actualități, invitatul zilei a fost dr. Adrian Marinescu. Acesta a vorbit pe parcursul interviului de momentul în care vom deveni imuni la coronavirus, când vom reveni la normalitate, dar și un aspect care îi frământă pe mulți români: când vom scăpa de măștile de protecție.
Realizator: Pentru multe persoane s-au împlinit cele 21 de zile de când primele vaccinuri anti-COVID-19 au fost administrate în România. Prin urmare, cadrele medicale imunizate în prima fază a campaniei de vaccinare trebuie să facă acum și a doua doză. Discutăm pe această temă cu domnul doctor Adrian Marinescu, medic infecționist la Spitalul „Matei Balș”, de la care putem afla mai multe despre cum se desfășoară în continuare această a doua etapă a vaccinării și după cât timp de la administrarea rapelului poate fi considerată o persoană imună în fața COVID-19. Bună ziua, domnule doctor și bun venit la Radio România Actualități!
Adrian Marinescu: Bună ziua, bine v-am găsit!
Realizator: Aşadar, de când ne putem considera imuni în faţa COVID-19?
Adrian Marinescu: În momentul în care am făcut prima doză, cam după 10 zile începem să avem anticorpi protectori. Sigur că nu este imunitatea maximă, ea în general apare după o săptămână sau 10 zile de la a doua administrare.
Acum trebuie să înțelegem următorul lucru: cei mai mulţi dintre noi, în momentul în care ne vom vaccina, vom avea această imunitate, aceşti anticorpi protectori, adică peste 90%, poate chiar 95%, dar întotdeauna, la orice vaccin se întâmplă, va fi şi o minoritate a celor care nu pot să obțină anticorpii prin vaccin.
Spuneaţi dumneavoastră mai devreme, a propos de un alt aspect, că sunt mulţi cei care urmează să facă rapelul. Ne-am fi dorit să fie așa; din păcate, cei mai mulți urmează să fie vaccinați, adică să înceapă cu prima doză întâi şi vorbim de a doua etapă, care e cea mai importantă – adică nu se compară cei care s-au vaccinat în prima etapă, au fost într-un număr mic.
Ce urmează acum, într-adevăr, urmează partea cea mai importantă şi sperăm ca ea să se desfăşoare cât se poate de bine şi de repede.
Realizator: Potrivit datelor oficiale, 235.239 ar fi persoanele care au fost vaccinate până în acest moment, iar cu două doze, 1951 din acest număr.
Adrian Marinescu: Exact ce vă spuneam. E o diferenţă foarte mare şi acum o să se vadă. Gândiţi-vă că o să vină rapelul pentru fiecare dintre cei care sunt în a doua etapă și aici vor fi, într-adevăr, lucrurile foarte intense, să spunem așa.
Realizator: V-aţi vaccinat în primă fază de imunizare, iar cel care a efectuat procedura cu prima doză a fost profesorul Adrian Streinu-Cercel. Ce înseamnă pentru dumneavoastră acest gest al imunizării?
Adrian Marinescu: Este un gest de normalitate. Aici pentru mine înseamnă mai multe lucruri. Vaccinarea în sine înseamnă normalitate, faptul că am făcut-o încă din prima zi este un mesaj, în primul rând, că acest lucru trebuie să se întâmple și să meargă cât se poate de repede și cred că medicii, în primul rând, trebuie să o facă.
Dacă vorbim de gestul ca mentorul meu adică, dl profesor Streinu-Cercel, faptul că m-a vaccinat, pentru mine este un gest extrem de important în plan personal și eu cred că înseamnă încrederea în raport cu cei care, mă rog, au urmărit procesul și au văzut exact cum s-au întâmplat lucrurile.
Realizator: Şi pentru a ajuta, să spunem așa, vaccinul, cum ar trebui să ne pregătim mai bine înainte, dar și imediat după administrarea primei doze? Care ar fi lucrurile de evitat?
Adrian Marinescu: Nu sunt lucruri importante pe care trebuie să le facem.
E, până la urmă, aceeaşi viaţă pe care o aveam și înainte. E adevărat că nu avem nevoie de excese. Erau mai mulţi care întrebau cum e cu excesul de alcool. Aş spune că nu ar trebui nimeni să ajungă la un acces de alcool, indiferent dacă se vaccinează sau nu, dar, într-adevăr, dacă vorbim de un proces de vaccinare, vom fi mai precauți și înainte şi în zilele care urmează.
Nu sunt lucruri deosebite, nu sunt lucruri pe care trebuie să le facem altfel, doar că trebuie să luăm în calcul că după prima administrare sau după rapel este posibil ca unii dintre noi să avem unele reacţii adverse. Că ele sunt la locul de injectare, că pot să apară în unele situaţii mai rare… să apară simptomatologie generală de tip febră, dureri de cap, dureri musculare etc, trebuie să luăm în calcul şi să fim pregătiți și să le rezolvăm cât se poate de repede.
Realizator: Tot potrivit datelor oficiale, 809 reacții comune și minore au fost înregistrate până în acest moment, 302 reacţii de tip local cu durere la locul injectării și 507 reacții generale și anume: febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, alergii de tip urticarie, iar numărul celor care se vaccinează este de la zi la zi destul de mare în anumite zone din țară. Este destul de greu să mai găsești loc la o programare să te vaccinezi. Cu toate acestea, am observat și o serie de deficienţe ale sistemului de programare. Cum ar putea fi evitate?
Adrian Marinescu: Bine. Din păcate, nu pot fi evitate cu totul. E clar că în momentul în care ne dorim să ne vaccinăm cât mai mulți dintre noi, vrem să o facem într-un timp scurt, apar şi aceste probleme.
Ceea ce contează este ca ele să se rezolve de la o zi la alta, în aşa fel încât procesul să meargă cât se poate de bine. Trebuie, însă, să realizăm că a vaccina foarte mulți oameni într-un timp extrem de scurt devine și imposibil la un moment dat, mai ales că numărul de doze nu este suficient încă de la început, cum bine știţi. Sunt niște tranșe care vin după o prognoză.
Eu ce sper este ca lucrurile să se întâmple echilibrat, adică să avem capacitatea de a rezolva, de a face vaccinarea pentru dozele existente și de a face în aşa fel încât în funcție de prognoză şi de noile tranşe de vaccin – şi aici facem o paranteză, să sperăm că vor fi mai multe variante, acum avem două de vaccin – ca să avem o capacitate cât mai mare de producție.
Sperăm, când spuneam de echilibru, ca lucrurile să se întâmple cât se poate de bine. Cei vulnerabili, în primul rând, să fie vaccinați, persoanele în vârstă, adică, cei cu boli conice, pentru că ei au nevoie în primul rând să nu se îmbolnăvească şi pe urmă va veni rândul şi pentru ceilalţi.
Realizator: Iar în urma celor două etape, vaccinare inițială și rapel, credeți că se va schimba și definiția de caz?
Adrian Marinescu: Cu siguranță că da. Vedeți că și în momentul de față se spune în felul următor, că dacă vorbim de o anchetă epidemiologică şi vorbim de persoane care reprezintă contact direct, dacă ei sunt vaccinaţi, nu ar mai trebui să stea în carantină. Sigur, trebuie să fie schema completă de vaccinare şi trebuie să fie o dovadă în acest sens.
E un element care, totuși, e important. E adevărat că au fost destul de multe discuții și vor mai fi. Părerea mea este că într-adevăr vom avea un efect care să se vadă concret când va fi un număr mare care se vaccinează.
E greu să iei în momentul de față hotărâri sau lucruri care să schimbe datele problemei cât timp avem o minoritate. Noi, până la urmă, avem maxim un sfert de milion de oameni care s-au vaccinat. Avem nevoie de mai mult.
Realizator: Cu siguranță că aceste cifre vor crește în perioada imediat următoare, mai ales după cum vor evolua și situațiile celor care s-au vaccinat și prin exemple concrete. Dar, totuși, când credeți că vom ajunge din nou la o viață normală?
Adrian Marinescu: Aici aș încerca să gândesc lucrurile, să nu dau un răspuns direct, pentru că nimeni cred că nu poate să-l dea.
Lucrurile sunt destul de imprevizibile, aș spune așa: dacă această campanie de vaccinare ar merge într-un ritm susținut, așa cum ne dorm noi toți, eu cred că undeva, după terminarea verii, adică vară spre toamnă, ar trebui să se vadă și lucruri concrete.
Sigur, revenirea la viața normală cred că ne e clar că nu va veni dintr-o dată. Așa cum măsurile respective au fost pas cu pas, și relaxarea va veni tot pas cu pas. Înseamnă că vom putea face anumite activități și vom face lucruri pe care nu le putem face astăzi, probabil din toamnă.
Dar până să revenim cu totul la acea normalitate pe care o știam, e clar că o să mai treacă un timp. Măcar să o facem treptat și să ajungem să avem o viață mai ușoară din toamnă încolo.
Realizator: Dacă ne gândim la o viață mai ușoară, cred că cel mai dificil a fost în această perioadă, pe lângă distanțarea fizică, portul măștii respiratorii. Esta una dintre problemele cu care se confruntă foarte mulți români. Chiar și pentru cadrele medicale, la un moment dat, este prea mult. Când putem scăpa de purtatul ei?
Adrian Marinescu: Aici trebuie să facem următorul comentariu: sper să rămânem cu niște lucruri învățate, pentru că, de exemplu, în timpul unei epidemii de gripă, și vom avea în fiecare an, e clar că o persoană care e simptomatică ar trebui să poarte mască.
Lucrul acesta a fost dintotdeauna, dar nu înseamnă că se și respecta. Iar personalul medical cu siguranță că va mai purta o perioadă lungă de timp masca, până când nu vor mai fi cazuri de infecție SARS-CoV-2. Pentru că e clar dacă vorbim de Matei Balș și nu numai, cât timp vom acea cazuri, cât timp vom avea pacienți, vom purta mască și lucrurile nu se vor rezolva foarte repede. M-ați întrebat concret.
Eu cred că măsurile de relaxare vor veni pas cu pas. Asta înseamnă că, probabil, în prima fază nu vom mai purta mască în spațiile deschise și în funcție de evoluție, vom ajunge, în final, ca nici în interior să nu purtăm. Exact cum s-a întâmplat și procesul invers, da?
Realizator: Domnule doctor, vă mulțumim pentru timpul acordat la Radio România Actualități și răspunsurile oferite!
Adrian Marinescu: Cu plăcere!
Realizator: Și să sperăm că aceste lucruri vor merge pe un făgaș normal și vom ajunge așa cum ne dorim cu toții, undeva spre vară, spre toamnă.
Adrian Marinescu: Vom ajunge cu siguranță!
