Din cuprinsul articolului
Un studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că la nivelul anului 2013 depresia afecta peste 350 de milioane de persoane la nivelul întregii lumi.
Nicolae Oprea
Estimarea OMS arată o creștere alarmantă a acestei patologii de la an la an (în 2008 se estima că sunt afectate în jur de 121 de milioane de persoane). Până la urmă, se estimeaza că anual, între 3 și 15 % dintre persoane suferă un episod depresiv. „Cauzele depresiei nu au putut fi elucidate pe deplin, în ciuda eforturilor depuse. Viziunea actuală a cercetărilor se bazează pe existența unui model bio-psiho-social în care, la instalarea depresiei, sunt implicate atât perturbări biochimice care au loc la nivelul creierului cât și cauze psihologice (personalități fragile) sau sociale (stresul cotidian, evenimente de viață negative, ostilitatea mediului, etc.). În aproape un sfert din cazuri, primul episod depresiv se produce ca o reacție la un eveniment de viață negativ. Ulterior însa, episoadele se pot repeta fără nicio cauză aparentă. Intre factorii favorizanți declanșării episoadelor depresive au fost identificate administrarea unor medicamente, existența unor afecțiuni medicale generale, neurologice, endocrine, infecțioase, inflamatorii, sau traumatice. În cazul femeilor, menopauza, sindromul premenstrual și nașterea recentă reprezintă cauze posibile suplimentare pentru depresie. Riscul este mai mare în cazul persoanelor care au antecedente de tulburări afective sau un istoric de afectiuni psihice în familie, de consum de alcool sau droguri”, ne explică dr. Anamaria Ciubară, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie Socola Iași și șef de lucrări la UMF ”Grigore T. Popa” Iași.
Scade dramatic pofta de a trăi
Potrivit specialistei în psihiatrie, cele mai obișnuite manifestări ale episodului depresiv sunt dispoziția depresivă cu reducerea interesului și a bucuriilor trăite. Energia scade semnificativ și pacientul resimte o oboseală cronică cu scăderea consecutivă a tuturor activităților. „Odată declanșată depresia, capacitatea de concentrare scade, încrederea în sine dispare și se instalează o viziune negativă, pesimistă asupra viitorului. Apar insomnii, pofta de mâncare diminuată ajungându-se uneori la o scădere semnificativă în greutate. În cazurile severe pot apare idei sau acte de autovătamare sau suicid”, explică dr. Anamaria Ciubară
Românii nu prea apelează la specialiști
În cazul depresiei în rândul românilor, există particularități datorate în special subdiagnosticării cauzate de un nivel scăzut al educației sanitare care determină manifestarea unei reticiențe din partea pacientului atunci când trebuie să se adreseze unui psihiatru. „Tratamentul depresiei este unul complex cuprinzând abordarea medicamentoasă și psihoterapie. Cele două modalități de intervenție nu se exclud ci se completează reciproc. Psihoterapia accelerează procesul de vindecare și acționează acolo unde și când medicamentele nu reușesc să ajungă. Orice antidepresiv are nevoie de un timp de acțiune – între două și patru săptămâni pentru a-și atinge eficacitatea maximă, de aceea ședințele de psihoterapie au o valoare deosebită la începutul tratamentului. Tratamentul depresiei necesită însă o anumită rigoare și disciplină din partea pacientului, el trebuie urmat fără întrerupere, zilnic, mai multe luni de zile în funcție de recomandarea medicului prescriptor. În concluzie, atunci când este suspectată instalarea unui episod depresiv, pacientul nu trebuie să ezite să ceară ajutor de specialitate medicului specialist psihiatru”, concide medicul psihiatru.
