Din cuprinsul articolului
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a vorbit despre un tip de brânză, consumat frecvent în această perioadă, care ar trebui evitat. Potrivit acesteia, crește riscul de obezitate și diabet de tip 2.
Brânza și alte forme de lactate sunt adesea incluse în dietele vegetariene pentru că sunt produse de animale, ca să nu mai vorbim de faptul că brânza este de-a dreptul delicioasă, oferă o cantitate decentă de calciu, proteine și grăsimi.
Așa cum spuneam, toți știm că brânza, teoretic toate produsele lactate și derivate, este sau ar trebui să fie de origine animală, produse din laptele de vacă, oaie, capră sau bivoliță.
Dar în timp ce unele brânzeturi pot fi absolut vegetariene, multe dintre ele nu sunt, din punct de vedere tehnic, vegetariene. Totul se rezumă la faptul că aceasta conține sau nu o enzimă de origine animală numită cheag, care este folosită în mod tradițional pentru a coagula și solidifica multe tipuri de brânză.
Laptele sau brânzeturile făcute fără cheag sunt considerate vegetariene, deoarece pot fi făcute fără a face rău animalului, explică specialiștii în lactate.
„Brânzeturile care conțin cheag de origine animală vor menționa aproape întotdeauna pe lista de ingrediente una dintre următoarele mențiuni: „cheag”, „enzime animale” sau pur și simplu „enzime”.
Cele mai multe brânzeturi tari, inclusiv Parmezan, Cheddar, Manchego, Pecorino Romano și Elvețian, sunt fabricate în mod tradițional cu cheag, dar, din ce în ce mai mult, puteți găsi tot felul de brânzeturi fabricate cu enzime care nu provin de la animale.
Și cum tehnologiile au evoluat și în cazul producției de lactate a apărut și cheagul vegetarian, un substitut al cheagului de origine non-animală datorită cererii crescute. Dacă o marcă face acest lucru, de obicei ar trebui listat pe lista de ingrediente ca: „enzime vegetariene”, „cheag vegetal”, „enzime microbiene” sau „enzime non-animale”. Dar, este într-adevăr așa la produsele de origine vegetală regăsite pe piață? La asta încercăm să găsim un răspuns în explicațiile date de medicul nutriționist Mihaela Bilic, referitor la ce conţine, de fapt, brânza vegetală.
Mihaela Bilic despre ce conţine, de fapt, brânza vegetală
Așa cum ar trebui să fie în mod normal, multe brânzeturi, în special cele europene, folosesc o enzimă numită cheag (RIHN-niht) pentru a ajuta la coagularea brânzei. Această enzimă provine în mod obișnuit din al patrulea stomac al animalelor tinere, de obicei vaci, dar uneori și oi, capre sau porci.
În ultimii ani, pe măsură ce produsele mai prietenoase cu vegetarienii au crescut în popularitate și se așteaptă ca vacile să trăiască mai mult pentru a furniza lapte și carne, producătorii au înlocuit cheagul de origine animală cu cheagul vegetarian sau microbian. Acestea sunt fabricate din plante, bacterii și ciuperci, fără a folosi celule animale.
Ceea ce mai trebuie să știi este că produsele lactate moi care conțin zer, um ar fi paneer, ricotta, iaurt și crema de brânză, nu au practic niciodată cheag, din cauza modului tradițional de preparare. Multe brânzeturi de la magazinele de brânzeturi de specialitate sau chiar de la supermarket-uri, vor indica de obicei pe lista de ingrediente „potrivit pentru vegetarieni”, iar acest lucru indică faptul că este acceptabilă pentru consumatorii fără carne.
Ocazional, se folosește termenul de enzime și, din păcate, acesta este un termen de tip „tragere la sorți”, și calr va trebui să verificați la producător pentru a stabili dacă enzimele sunt derivate din animale.
Recent, însă, celebrul medic nutrițonist MIhael Bilic a venit cu explicații referitor la ce conţine, de fapt, brânza vegetală, acesta spunând că:
„Brânza făcută fără lapte este mai degrabă o pastă de amidon a cărui gust și textură sunt îmbunătățite cu grăsimi vegetale. Spre deosebire de brânza clasică care conține doar proteine și grăsimi animale, în brânza vegetală avem carbohidrații și uleiurile ca ingrediente principale.
Asta înseamnă că are un indice glicemic crescut și crește riscul de obezitate și diabet de tip 2. În plus, grăsimea de cocos și de palmier sunt bogate în acizi grași saturați care favorizează tromboza și bolile cardiovasculare. Brânza vegetală este un produs ultra transformat și plin de aditivi, ca să fie obținute structura, culoarea și gustul de brânză adevărată”, scrie medicu nutrițonist MIhael Bilic pe Facebook.
Dr. Bilic: „Nu merită să consumați brânza vegetală”
Veganii pot mânca brânză care este compusă din ingrediente vegetale, cum ar fi soia, mazăre, caju, nucă de cocos sau migdale. Cele mai comune tipuri de brânzeturi vegane sunt brânza cheddar, gouda, parmezan, mozzarella și brânza cremă, care poate fi găsită în forme fără lapte. Medicul nutriționist atrage atenția și acestor fani ai regimurilor alimentare vegane, iar concluzia finală este una care, cu siguranță, nu le va fi pe plac.
„Aportul de proteine este foarte redus și vorbim de proteine de calitatea a-2-a. Conținutul de calciu este mic, iar calciu vegetal se absoarbe și se utilizează mai slab decât calciu de origine animală. Varianta vegetală nu conține vitaminele A și D prezente în mod natural în lapte și nici vitamina B 12 care există doar în produsele animale.
Concluzia? Chiar dacă ați hotărât să fiți vegani, nu merită să consumați brânză vegetală. Decât un produs ultraprocesat, mai bine un pumn de migdale sau semințe. Iar pentru cei cu intoleranță la lactoză, aflați că brânza clasică are doar urme de lactoză. Deci puteți mânca o bucățică mică de brânză adevărată!”, concluzionează Mihael Bilic.
Concluzie: Deși ar putea fi un șoc inițial faptul că nu toate brânzeturile sunt vegetariene, fii sigur că ai o mulțime de opțiuni, poate că va trebui doar să cauți puțin pe etichetă.
Dar ține minte: A fi vegetarian nu înseamnă neapărat că o brânză este întotdeauna cea mai bună opțiune. La fel ca în cazul tuturor alimentelor, dorim să ne aprovizionăm cu produse de cea mai bună calitate posibilă de la ferme angajate în practici agricole durabile și ecologice. Așa că, înainte de a cumpăra brânza vegetariană, gândește-te la sănătatea ta.
