Din cuprinsul articolului
În ultimii ani, stilul de viață și alimentația au suferit numeroase modificări. Potrivit cadrelor medicale, meniul actual al oamenilor include multe glucide rafinate, lipide saturate, consumăm prea multe dulciuri, grăsimi nesănătoase şi alimente procesate.
Toate acestea ne-au condus la o epidemie de obezitate şi, în paralel, la o epidemie de diabet, spune conf. univ. dr. Mihaela Vladu, medic primar Diabet și Boli de Nutriție, șefa secției de Diabet de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova.
„Din 1998, obezitatea a fost recunoscută de OMS drept boală, din cauza complicaţiilor pe care le asociază. Sindromul metabolic este boala secolului, iar diabetul este parte integrantă din acesta. Rădăcina tuturor problemelor este obezitatea”, transmite medicul.
„Teoria ne spunea că diabetul la copii este insulino-dependent, acum nu mai este așa”
Din păcate, această epidemie de obezitate nu este doar apanajul persoanelor adulte, ci afectează într-o mare măsură şi copiii. Alimentaţia de tip occidental a pătruns foarte uşor în societatea noastră, spune dr. Vladu, iar copiii încep să aibă din ce în ce mai timpuriu probleme precum dislipidemie (creşterea nivelului de colesterol şi trigliceride , factor favorizant a bolilor cardiovasculare – n.r.), diabet tip II sau hipertensiune.
„Când eram studenţi, teoria ne spunea că diabetul la copii este un diabet insulino-dependent, tip I, autoimun. La momentul actual, lucrurile nu mai stau așa. Din păcate, rescriem cărțile de medicină. Procentul copiilor cu diabet zaharat tip II cunoaşte o creştere puternică”, precizează medicul diabetolog în cadrul unui interviu pentru Gazeta de Sud.
„Noi mâncam un dulce săptămânal, făcut de mama duminica, şi acela făcut în casă. Acum copilul mănâncă zilnic şi nu una, ci două-trei porţii pe zi. De fapt, dulce ar trebui ocazional. Totul se acumulează”, adaugă dr. Mihaela Vladu.
Mai multe cazuri de dislipidemie în Oltenia
Pe lângă evitarea alimentelor hipercalorice sau procesate, cum sunt şunca, brânza topită, mezelurile, caşcavalul, conservele, specialistul spune că ar trebui să mâncăm alimente specifice zonei în care trăim. Explicația este că organismul nostru este adaptat genetic unui anumit stil de viaţă, specific locului în care ne naştem.
„De exemplu, ne aşteptam ca în Ardeal, unde se mănâncă multe mâncăruri grase, şuncă, slănină, să existe mai multe dislipidemii. Dar amplul studiu PREDATORR a relevat că sunt mai multe cazuri în zona noastră. Componenta genetică joacă și ea un rol. Nu ar trebui să consumăm atât de multe alimente din alte zone, pentru că suntem adaptaţi genetic la un anumit tip de alimentaţie”, transmite dr. Vladu.
„Alimentele gătite în casă sunt cele mai sănătoase. Ar trebui să evităm alimentaţia fast food. Poţi face o pizza în casă şi într-o formulă dietetică., iar atâta timp cât nu exagerezi, nu e problemă. Sigur că poţi mânca o pizza sau un hamburger din când în când. Problema apare când faci un mod de viaţă din a mânca la fast food, din a mânca nesănătos. Un hamburger îţi aduce poate caloriile pentru o zi întreagă. De multe ori, ajungem, de faăt, să consumăm şi caloriile din ziua următoare. Iar totul se acumulează”, atenționează medicul.
