Duminica Floriilor, 2021. Tradiții și obiceiuri. Ce trebuie să știe credincioșii care merg la slujba de Florii

Duminica Floriilor, 2021. Tradiții și obiceiuri. Ce trebuie să știe credincioșii care merg la slujba de Florii.

Astăzi, românii ortodocsi prăznuiesc Duminica Floriilor. Este cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc, rememorând intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim şi sărbătorindu-i, totodată, pe cei cu nume de flori.

Menţionată pentru prima dată în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a fost preluată, în scurt timp, de întreaga lume creştină.

Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

În fiecare an de Florii se fac procesiuni, acestea rememorând intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, după ce cu o zi înainte îl înviase pe Lazăr din morţi. Mulţimea era atât de uimită de minune, încât era convinsă că a venit vremea regelui prevestit de profeţi. Blând şi smerit, Iisus a intrat în cetate pe mânzul asinei. În prezent, peste veacuri, pelerinii refac, pe jos, drumul triumfal, cu tristeţea care premerge Patimile Domnului, dar şi cu bucuria care prevesteşte Învierea.

Totodată Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de Săptămâna Mare. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hristos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.

Sărbătoarea Floriilor este una de bucurie pentru întreaga creştinătate, dar cu înţelegerea faptului că zilele ce urmează sunt unele ale tristeţii.

Cum se va desfăşura slujba de la Patriarhie. Ce trebuie să știe credincioșii care merg la slujba de Florii

Reprezentanţii Patriarhiei au anunţat că evenimentele liturgice prilejuite de sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile) din acest an se vor desfăşura cu respectarea regulilor sanitare în vigoare. Duminică, de la ora 8.30, va fi oficiată slujba de binecuvântare a ramurilor de salcie şi finic. Ulterior, aceste ramuri, împreună cu iconiţe şi pacheţele cu anafură, vor fi împărţite la „Baldachinul Sfinţilor” credincioşilor care sunt prezenţi.

De la ora 9.30, va fi oficiată Sfânta Liturghie arhierească la Altarul Mare de vară al Catedralei Patriarhale. Potrivit news.ro, în cazul în care vremea fi nefavorabilă, Sfânta Liturghie se va desfăşura în interiorul Catedralei Patriarhale, cu participarea unui număr de maximum 70 de credincioşi, respectându-se toate regulile sanitare în vigoare, au transmis reprezentanţii Patriarhiei.
În anii anteriori, mii de credincioşi participau la Pelerinajul de Florii din Bucureşti, dar şi din alte oraşe din ţară.

În 2020, Pelerinajul de Florii a fost suspendat, din cauza pandemiei de COVID-19, ramurile de salcie şi finic binecuvântate de preoţi fiind împărţite ulterior, de voluntari, credincioşilor.

Salcia, simbolul sărbătorii de Florii la toate popoarele creștine

Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului.

Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte.

Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, amintind totodată de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi.

În trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâţişori de pe ramura de salcie pentru a fi feriţi de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele.

Tradiții și obiceiuri de Florii

Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora. De unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, cele mai multe de sorginte păgână.

• De Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”. Astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an.
• Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire.
• Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.
• De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.
• În popor se spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.