Sari la conținut

Efectele bullying-ului asupra copilului. Agresiunea de acest tip nu este inofensivă și nu trece de la sine

Cuvântul în sine înseamnă „a tachina”, „a supăra” pe cineva. Ni s-a întâmplat, probabil, tuturor măcar o dată în viață, în special în copilărie, să fim ținta verbală a colegilor de clasă.

Anamaria Nițu

Școala este împărțită în victime, agresori și martori și există o ierarhie de putere. Vedem des în filmele americane cum „tocilarul” este agasat de „băiatul cool”, împins, bactjocorit, jignit sau chiar bă- tut. Problema în România este că fenomenul se răsfrânge cel mai adesea asupra copiilor cu dizabilități sau cu nevoi speciale.

Pe locul 1 și la agresiune

Conform datelor UNICEF International, România este pe locul I în Europa la numărul de elevi cu vârsta între 11 și 15 ani care agresează alți colegi. Reprezentanții Asociației M.A.M.E, care derulează o campanie de prevenire și combatere a fenomenului, au stat de vorbă cu circa 1.000 de elevi, iar la sfârșit, i-au rugat să povestească într-un eseu o situație de acest tip. Rezultatele au fost cu adevărat șocante. „Foarte multe dintre aceste lucrări erau practic strigăte de ajutor”, a spus Maria Culescu, președinte fondator al M.A.M.E.

Dușmanul de la școala

Diana Simon, psihoterapeut, a precizat: „Îmaginați-vă cum se simte un copil cu dizabilități sau cu o boală gravă, care este supus unor astfel de tratamente aproape în fiecare zi (…). Acest copil ajunge să simtă că școala nu este un loc prietenos, că școala este un mediu ostil și să trăiască într-o stare continuă de frică, să se simtă singur, umilit, nefericit”

Pot ajunge la suicid

Tot ea ne explică și stările prin care trece un copil asuprit de colegi. „Un astfel de copil bolnav, în momentul în care realizează că persoanele din jurul lui nu fac mare lucru ca să îl poată salva (…) ajunge să se simtă izolat, neputincios și în cele din urmă se identifică cu acest rol de victimă. De aici până la momentul în care poate să simtă anxietate sau depresie nu este decât un pas. (…)În aceste eseuri, copiii au semnalat chiar și idei de suicid, unii chiar s-au gândit să-ți ia viața, ca să nu mai trăiască astfel de momente”

Sfaturile specialistului

Pentru a preveni bullying-ul. Este important ca părinții să țină cont de câteva aspecte din viața copiilor lor:

^ Trebuie evitată agresivitatea din jocurile online;

^ Trebuie evitate filmele agresive;

^ Tinerii trebuie informați despre ce înseamnă acest fenomen văzut din ambele perspective. Și din poziția de agresor, dar și din cea de victimă;

^ Copiii au nevoie de un climat familial adecvat, fără violență domestică;

^ Trebuie, de asemenea, îmbunătățit serviciul de pază din școli;

^ Aplicarea unor pedepse de genul – muncă în folosul comunității – pentru cei care au un caracter agresiv de lungă durată;

^ Organizarea de cursuri de formare pentru profesori pentru a veni în întâmpinarea fenomenului de bullying cât mai bine. „De asemenea, la fel de important este să ne învățăm copilul să facă diferența dintre situațiile periculoase și situațiile în care îl poate înfrunta pe agresor. Pentru că de multe ori este bine să nu își ară- te frica în fața unui bully”, ne explică psihologul Eveline Osnaga.

„Agresiunea de acest tip nu este inofensivă și nu trece de la sine”

Bullying-ul este un concept nou, care are la bază violența în școli. Este o problemă gravă, care afectează în mod dramatic capacitatea elevilor de a progresa academic și social, deoarece le este încălcat dreptul acestora la demnitate umană, viața privată, libertate și securitate, după cum ne explică psihologul Eveline Osnaga.

– Doctorul zilei: Ce e bullying-ul?

-Eveline Osnaga: Bullying-ul este o formă de abuz specifică copiilor care se manifestă printr-un comportament agresiv, intenționat, repetat asupra aceluiaș copil, din partea altcuiva, iar în relațiile interpersonale se caracterizează prin dezechilibru de forțe. Acest act comportamental este caracterizat de rănirea fizică sau emoțională a unei persoane. De asemenea, acest fenomen se caracterizează și prin comportamentul unei persoane care încearcă să obțină supremația asupra altora. Fenomenul de bullying apare atunci când un copil este etichetat, tachinat, înjurat, sau atunci când este luat peste picior de colegii săi. Uneori, agresivitatea verbală se poate transforma în agresiune, atunci când intervin îmbrâncelile și atacurile fizice. Este important de știut că bullying-ul nu este inofensiv și nu trece de la sine, dar poate fi controlat și ulterior diminuat. Acest fenomen este deprins de cei care îl practică și se dezvoltă dacă este sprijinit, ignorat sau lăsat nesupravegheat.

-Ce urmări poate lăsa acest tip de agresiune?

-Acest fenomen amplu, de cele mai multe ori, lasă urmări fizice, verbale, raționale și chiar sociale. Pe plan fizic se pot asocia de la îmbrânceli și lovituri până la mușcături, zgârieturi și vânătăi. Pe plan verbal, le putem asocia cu țipete, folosirea poreclelor, amenințări și insulte care aduc victimei o stare de anxietate și disconfort. La nivel relațional, victimele ajung să se izoleze, sau să fie intimidate și chiar manipulate ceea ce îi va afecta și social, pentru că se vor marginaliza și se vor autoexclude chiar și din situațiile unde nu sunt expuse. Din păcate, acest fenomen lasă urmări și copiii au nevoie de sprijinul unui adult, fie părinte, fie profesor sau chiar al unui psiholog. Este de preferat să cerem sprijinul unui psiholog, pentru că victima bullying-ului de cele mai multe ori are rezultate proaste la școală, depresii, stimă de sine scăzută și chiar tulburări de comportament. Mediul familial, important

– De ce apare fenomenul?

– Este important să știm că, în general, copiii recurg la violență atunci când nu știu să își manifeste sentimentele, se tem de ceva sau pur și simplu nu beneficiază de căldura unei familii și mai ales de afecțiune. Studiile arată că agresorii de acest gen provin din familii dezorganizate, adică părinții sunt divorțați ori unu sau chiar ambii sunt plecați la muncă în străinătate, și un alt factor foarte important este reprezentat de problemele școlare. Atunci când intervine neputința de a face față activităților școlare agresorii își manifestă fustrarea prin agresarea verbală sau fizică a celor care reușesc în același domeniu.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel