Din cuprinsul articolului
Studiul CREDU arată cum sărbătorile, inclusiv Paștele, amplifică comportamentele nesănătoase deja existente. Află mecanismele psihologice și soluțiile propuse de specialiști.
Paștele este, în imaginar colectiv, timpul revederii și al bucuriei. În realitate, lucrurile sunt mai nuanțate.
Datele prezentate de CREDU – Centru de Cercetare, Educație și Comunicare pentru Sănătate Publică arată că perioadele de sărbătoare nu creează comportamente nesănătoase noi, ci le amplifică pe cele deja existente.
Această concluzie vine dintr-o cercetare națională realizată pe 1.200 de persoane, alături de 20 de medici și specialiști, precum și analiza a 300 de mesaje legate de obiceiuri nesănătoase.
Studiu CREDU: cum amplifică sărbătorile comportamentele nesănătoase în România
Studiul CREDU scoate la lumină un tipar clar și predictibil:
Presiune → Epuizare → Compensare → Repetiție → Normalizare → Cronicizare
Sărbătorile activează simultan mai mulți factori de risc:
- presiunea socială („ca tot omul, de Paște”)
- epuizarea acumulată
- lipsa rutinei zilnice
Această combinație duce la ceea ce specialiștii numesc:
„Pluri-compensare de sărbători”
- mai puțină mișcare
- mai mult mâncat emoțional
- mai mult timp petrecut pe ecrane
- consum crescut de alcool
- somn insuficient
Fiecare dintre aceste comportamente pare inofensiv separat, dar împreună reflectă media de 4,1 comportamente cu risc per român, conform cercetării.
Capcana normalizării: „ca tot omul”
Un aspect esențial identificat de studiu este mecanismul de autojustificare socială. Expresia „ca tot omul, de sărbători” nu este doar o vorbă, este un mecanism psihologic real care reduce percepția riscului.
- 58% dintre români normalizează comportamentele nesănătoase prin comparația cu ceilalți.
Această normalizare blochează conștientizarea și întârzie schimbarea.
Ce observă medicii în practică
Specialiștii confirmă ceea ce arată datele: după sărbători, crește numărul consultațiilor legate de efectele comportamentelor nesănătoase.
„Pacienții ajung în cabinet nu pentru comportamentul în sine, ci pentru efectele lui: oboseală cronică, anxietate, relații afectate. Perioadele de sărbători intensifică tot ce era deja prezent. Consumul de alcool este normalizat cultural, mâncatul excesiv este celebrat, statul pe ecran este acceptat ca relaxare. În realitate, toate acestea funcționează ca mecanisme de reglare emoțională: reduc disconfortul pe moment, dar nu rezolvă nimic. Și când presiunea revine – și revine întotdeauna – comportamentul revine cu ea.”
— Psih. Mrd. Ortansa Mărgărit, Psihoterapeut
Literatura de specialitate susține aceleași concluzii: sărbătorile combină factori care favorizează comportamentele compensatorii:
- ruptura de rutină
- interacțiuni sociale intense (uneori conflictuale)
- presiunea de a „fi bine” emoțional
Masa de Paște și „migrarea compensării”
Un moment critic este masa festivă, unde comportamentele devin vizibile.
„Masa de Paște este momentul în care „migrarea compensării” devine cel mai vizibilă. Stresul acumulat își caută o supapă rapidă, iar contextul social o legitimează. Ceea ce vedem în cabinet în săptămânile următoare este efectul cumulat al unor alegeri care, în momentul în care au fost făcute, păreau complet normale.”
— Dr. Daciana Toma, Medic Primar Medicină de Familie
„Umbrele” din spatele obiceiurilor nesănătoase
CREDU identifică șapte factori emoționali de bază („Umbre”) care stau la originea comportamentelor nesănătoase:
- tensiunea neexprimată
- anxietatea de fond
- singurătatea
- presiunea socială
- plictiseala
- epuizarea cronică
- durerea emoțională nerezolvată
Sărbătorile nu creează aceste stări, ci le activează simultan.
Soluția CREDU: conștientizare, nu interdicții
În locul restricțiilor, CREDU propune o abordare diferită prin programul național Alegeri pentru Sănătate și instrumentul:
- ROA Reglajul Obiceiurilor prin Alegeri
Acesta este un ghid practic care pornește de la o întrebare simplă: „Ce nevoie reală acoperă acest obicei?”
Nu este terapie și nici protocol medical, ci un instrument de înțelegere și ajustare.
Cei 5 piloni ai echilibrului propuși de ROA
- Somnul
- Liniștea
- Mișcarea
- Mâncarea reală
- Conexiunea autentică
De ce nu funcționează interdicțiile
Abordarea bazată pe vinovăție sau restricții nu rezolvă problema de fond.
„Comportamentele cu risc sunt adesea niște scuturi în spatele cărora ne ascundem de realități greu de gestionat. Când înțelegem de ce ne este greu să renunțăm la un obicei nesănătos, bariera cade și putem începe să facem alegeri care să ne onoreze sănătatea. Programul CREDU adresează direct această nevoie de înțelegere – și o face fără judecată.”
— Psih. Mrd. Ortansa Mărgărit, Psihoterapeut
Mesajul final: o întrebare, nu o regulă
Platforma educațională alegeripentrusanatate.ro continuă acest demers printr-o comunitate dedicată înțelegerii comportamentelor, fără judecată.
Mesajul campaniei este simplu, dar profund: Paștele nu trebuie să fie despre restricții, ci despre introspecție.
„Un obicei nesănătos nu dispare când îl interzici, ci când nevoia din spatele lui găsește un alt răspuns. Dacă mănânci emoțional de sărbători, nu o faci pentru că ai uitat că e nesănătos, ci pentru că masa de Paște vine cu o presiune socială, o oboseală și o tensiune familială pe care mâncarea le acoperă rapid, aceasta este Umbra din spatele obiceiului. Cercetarea noastră arată care sunt acele nevoi reale în rândul românilor.”
— Oana Voicu, fondator CREDU, specialist în educație și promovarea sănătății
Sărbătorile nu sunt cauza, ci doar amplifică problema
Sărbătorile nu sunt problema, ele sunt un amplificator. În loc să ne întrebăm „ce să evităm”, poate întrebarea corectă este: „De ce avem nevoie cu adevărat în această perioadă?”
Această schimbare de perspectivă poate face diferența dintre un ciclu repetitiv și un început de echilibru real.
