EXCLUSIV. Câte spitale, dispensare şi cabinete medicale are România?

Nici sistemul sanitar din România nu va fi ocolit de măsurile de austeritate adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care are misiunea asumată de partidele din coaliţia guvernamentală de a reduce deficitul bugetar de peste 9%, cel mai mare din Uniunea Europeană.

Însă, experţii atrag atenţia că noile măsuri fiscal-bugetare vor adânci criza de personal din sistemul medical, mai ales în zonele rurale. În plus managerii unităţilor sanitare vor fi nevoiţi să reducă drastic cheltuielile de funcţionare, care vor impacta şi bugetul de salarii ale cadrelor medicale.

România are peste 55o de spitale, majoritatea în oraşe

Potrivit datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru Doctorul Zilei, 554 de spitale de stat şi private, plus 163 de unităţi sanitare funcţionau în regim de internare de zi, în anul 2024, în România.

De asemenea, la nivel naţional îşi desfăşoară activitatea peste 500 de ambulatorii de specialitate și integrate spitalelor, apooape 80 de policlinici, peste 180 de dispensare şi 1.000 de centre medicale de diagnostic şi tratament, 96 de centre de sănătate, precum şi 10.300 de cabinete de medicină de familie.

Tabelul 1. Evoluția numărului principalelor tipuri de unități sanitare, în perioada 2023-2024

-număr unități-

Tipuri de unități sanitare	Anul 2023	Anul 2024
	Total	Total	Urban	Rural
Spitale2	554	558	500	58
Unități sanitare (inclusiv unități asimilate spitalelor) numai cu internare de zi3	163	183	172	11
Sanatorii TBC	2	2	2	–
Preventorii	2	2	–	2
Sanatorii balneare4	11	11	9	2
Unități medico-sociale	66	66	27	39
Ambulatorii de specialitate și integrate spitalelor	530	552	511	41
Policlinici	79	79	76	3
Dispensare medicale	184	183	178	5
Centre medicale de specialitate și centre de diagnostic și Citeste si… Clinică de top în București, cu medici de excepție! Detalii neștiute despre dr. Andrei Stanciu tratament	928	1010	989	21
Centre de sănătate5	96	96	92	4
Cabinete independente de medicină de familie6	10266	10299	6194	4105

2 Inclusiv centre de sănătate cu paturi de spital, institute, centre de sănătate, centre medicale și clinici medicale asimilate spitalelor care oferă servicii de spitalizare cu internare continuă sau servicii de internare continuă și de zi. Nu sunt incluse centrele medicale, centrele de sănătate, centrele de diagnostic, centrele multifuncționale care oferă numai servicii de internare de zi și centrele de dializă.

3 Centre medicale, centre de diagnostic, centre de sănătate și alte unități medicale asimilate spitalelor care oferă numai servicii cu internare de zi (nu și internare continuă). Nu sunt incluse centrele de sănătate multifuncționale, unitățile medico-sociale care oferă servicii de internare de zi și nici centrele care oferă servicii de dializă în regim de internare de zi.

4 Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.

5 Inclusiv centre de sănătate mintală și centre de sănătate multifuncționale. Nu sunt incluse centrele de sănătate care oferă servicii de internare continuă și/sau internare de zi.

6 În numărul cabinetelor independente de medicină generală, cabinetelor independente de medicină de familie, cabinetelor stomatologice independente și cabinetelor medicale independente de specialitate nu sunt incluse cabinetele din structura altor tipuri de unități sanitare, cum ar fi: policlinici, societăți medicale civile, centre de diagnostic și tratament etc.

Tabel cu evoluția numărului principalelor tipuri de unități sanitare, în perioada 2023-2024

Tipuri de unități sanitare	Anul 2023	Anul 2024
	Total	Total	Urban	Rural
Cabinete independente de medicină generală6	767	753	620	133
Cabinete medicale școlare și studențești	2208	2318	2284	34
Cabinete stomatologice independente6	16946	17450	14946	2504
Cabinete stomatologice școlare și studențești	522	528	527	1
Cabinete medicale independente de specialitate6	14484	15199	14328	871
Centre de dializă și puncte de lucru ale centrelor de dializă	98	99	96	3
Societăți medicale civile	313	329	210	119
Societăți stomatologice civile medicale	444	479	388	91
Societăți civile medicale de specialitate	714	817	755	62
Farmacii, puncte de lucru ale farmaciilor și drogherii	9977	9991	6066	3925
Depozite farmaceutice	194	193	182	11
Laboratoare medicale și laboratoare de tehnică dentară	7025	7246	6915	331

În anul 2024, 558 spitale au furnizat populației servicii cu internare continuă și de zi sau numai cu internare continuă, cu 4 unități mai mult față de anul 2023 și 183 unități sanitare (inclusiv unități asimilate spitalelor) au acordat numai servicii cu internare de zi7, cu 20 unități mai mult față de anul precedent.

În anul 2024, cele mai semnificative modificări ale numărului de unități sanitare, față de anul 2023, au fost determinate de înregistrarea în creștere cu 715 unități (+4,9%) a numărului cabinetelor medicale independente de specialitate, cu 504 unități (+3,0%) a numărului cabinetelor stomatologice independente, cu 221 unități (+3,1%) a numărului laboratoarelor medicale și laboratoarelor de tehnică dentară și cu 155 unități (+1,9%) a numărului de farmacii.

În paralel cu acestea, au fost înregistrate și diminuări ale unor tipuri de unități față de anul 2023, astfel: numărul punctelor de lucru ale farmaciilor și drogheriilor cu 141 unități (-8,2%), numărul cabinetelor independente de medicină generală cu 14 unități (-1,8%) și numărul centrelor de sănătate, al dispensarelor medicale și al depozitelor farmaceutice cu câte o unitate.

Din totalul spitalelor și al unităților medicale asimilate spitalelor care au funcționat în anul 2024, 362 spitale (48,9%) au fost unități mari (cu peste 100 de paturi pentru spitalizare continuă și spitalizare de zi), iar 182 spitale (24,6%) au fost unități mici (cu mai puțin de 20 de paturi).

Repartizarea numărului de spitale și alte unități asimilate spitalelor după numărul de paturi și după tipul de îngrijire medicală acordată

 

Spitale după numărul de paturi	Spitale8 Total	Din care, după tipul de îngrijire medicală acordată:
		Cu internare continuă și cu internare de zi	Numai cu internare continuă	Numai cu internare de zi
TOTAL ŢARĂ	741	445	113	183
din care spitale cu:
100 paturi sau mai multe	362	327	35	–
50-99 paturi	83	64	15	4
40-49 paturi	25	13	12	–
30-39 paturi	28	9	13	6
20-29 paturi	61	16	12	33
10-19 paturi	80	14	13	53
mai puțin de 10 paturi	102	2	13	87

După tipul serviciilor medicale acordate, 445 unități (60,1%) au acordat îngrijiri în regim de spitalizare continuă și de zi, 113 unități (15,2%) au furnizat numai servicii cu internare continuă, iar 183 unități (24,7 %) au furnizat numai servicii pentru cazuri cu internare de zi. De remarcat că, dintre cele 183 unități asimilate spitalelor care acordă doar spitalizare de zi, 87 unități (47,5%) reprezintă unități cu mai puțin de 10 paturi în folosință la sfârșitul anului și 181 (98,9%) unități aparțin rețelei private.

Distribuția rețelei unităților sanitare pe medii de rezidență evidențiază faptul că rețeaua sanitară este dezvoltată predominant în mediul urban, unde s-au regăsit: 90,7% din numărul total de spitale și unități asimilate spitalelor8 și 92,6% din totalul ambulatoriilor de specialitate și al ambulatoriilor integrate spitalelor, 97,0% din totalul centrelor de dializă (inclusiv puncte de lucru), 97,3% din totalul dispensarelor medicale, 98,4% din centrele medicale de specialitate, precum și 9 din cele 11 sanatorii balneare (inclusiv sanatoriile de nevroze sau de neuropsihiatrie) și toate centrele de sănătate mintală, sanatoriile TBC și centrele de transfuzie sanguină.

Cele mai multe dintre cabinetele medicale au funcționat, de asemenea, în mediul urban: 60,1% din totalul cabinetelor independente de medicină de familie, 82,3% din cabinetele independente de medicină generală, 85,7% dintre cabinetele stomatologice independente, 94,3% dintre cabinetele medicale independente de specialitate, 98,5% dintre cabinetele medicale școlare, 99,8% dintre cabinetele stomatologice școlare, precum și toate cabinetele medicale și stomatologice studențești.

În mediul urban au funcționat și 60,7% dintre farmacii, puncte de lucru ale acestora și drogherii, 93,5% dintre unitățile de ambulanță, transport pacienți și SMURD, 95,4% dintre laboratoarele de tehnică dentară, precum și 95,5% dintre laboratoarele medicale. În mediul rural, asistența medicală primară a fost asigurată de 39,9% dintre cabinetele independente de medicină de familie.

Totodată, în mediul rural au oferit asistență medicală de specialitate 69 de spitale și unități sanitare (inclusiv asimilate spitalelor) numai cu internare de zi, în structura cărora au funcționat 28 de ambulatorii integrate spitalului, precum și 21 centre medicale de specialitate și centre de diagnostic și tratament, 13 ambulatorii de specialitate și unul din cele două sanatorii de neuropsihiatrie.

De asemenea, în mediul rural au funcționat 39 (59,1%) dintre unități medico-sociale și 1026 (64,6%) dintre punctele de lucru ale farmaciilor și drogherii, 3 din cele 10 centre multifuncționale, precum și cele două preventorii existente.

Rețeaua de îngrijire socială a oferit, în anul 2024, servicii de îngrijire sanitară, în toată țara, în 448 de unități rezidențiale pentru persoane vârstnice (58,9% dintre unități fiind în mediul urban), în 585 centre rezidențiale destinate persoanelor cu dizabilități (65,6% în mediul urban) și în 146 centre de zi, de asemenea, destinate persoanelor cu dizabilități (91,8% dintre acestea situate în mediul urban).

Primul contact al pacienților cu sistemul sanitar se realizează la cabinetul medicului de familie. În anul 2024, rețeaua de cabinete independente de medicină de familie a înregistrat cele mai multe cabinete în regiunile București-Ilfov (1599 cabinete), Nord-Est (1421 cabinete) și Sud-Muntenia (1379 cabinete), iar cele mai puține în regiunile Sud-Est (1054 cabinete) și Vest (1083 cabinete).

Cele mai multe cabinete independente de medicină de familie s-au înregistrat în municipiul București (1396 cabinete), urmat de județe Dolj (496 cabinete), Timiș (433 cabinete) și Iași (366 cabinete). Cele mai puține cabinete independente de medicină de familie s-au înregistrat în județele Giurgiu (72 cabinete), Covasna (89 cabinete) și Tulcea (93 cabinete).

Peste 10.000 de cabinete de medicină de familie

Cabinetele independente de medicină de familie localizate în mediul urban reprezintă ponderea cea mai mare în peste jumătate dintre județe, cele mai mari procente înregistrându-se în Hunedoara (78,8%), Brașov (78,5%) și Cluj (69,4%). În 18 județe, peste jumătate dintre cabinetele independente de medicină de familie sunt localizate în mediul rural, cele mai mari ponderi fiind înregistrate în Dâmbovița (68,0%), Teleorman (61,4%) și Vrancea (60,2%).

În ceea ce privește distribuția teritorială a unităților sanitare cu paturi, cele mai multe spitale și unități asimilate spitalelor8 s-au regăsit în regiunea București-Ilfov (124 unități), iar cele mai puține în regiunea Vest (65 unități). Pe județe, cele mai multe spitale și unități asimilate spitalelor8 au funcționat în județele Dolj (47 unități) și Cluj (45 unități), iar cele mai puține în județele Covasna, Dâmbovița și Ialomița (fiecare cu câte 4 unități). În municipiul București au funcționat 112 de astfel de unități.

Prin Hotărârea nr. 401 din 4 mai 2023 privind aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2023-2025, Guvernul a aprobat numărul maxim de paturi din secțiile de spitalizare continuă pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum și cu sanatoriile și preventoriile, în vederea asigurării dreptului la ocrotirea sănătății și exclud numărul de paturi aprobate pentru pacienții care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranță privative de libertate, numărul de paturi din penitenciarele spital, precum și numărul de paturi pentru îngrijiri paliative. Pentru anul 2024, numărul total de paturi aprobat la nivel național este de 117284 paturi, la fel ca pentru anii 2023 și 2025.

Cercetarea privind activitatea unităților sanitare are ca scop colectarea numărului de paturi funcționale la sfârșitul anului și echipate pentru tratarea pacienților, indiferent dacă fac sau nu obiectul unor contracte cu casele de asigurări de sănătate. Astfel, în anul 2024 în unitățile sanitare cu paturi au funcționat 142705 paturi, cu 424 paturi mai multe decât în anul 2023.

Tabelul cu numărul paturilor pentru internare continuă din rețeaua sanitară

-număr paturi-

Tipul de unitate sanitară	2023	2024	Anul 2024 față de 2023
			diferențe (+/-)
Spitale9	136145	136682	537
Sanatorii TBC	400	400	–
Preventorii	297	297	–
Sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie	260	260	–
Sanatorii balneare	1744	1606	-138
Unități medico-sociale	3435	3460	25

Structura paturilor pe specialități medicale este un indicator relevant pentru realizarea unui sistem de sănătate eficient care să răspundă în mod adecvat nevoilor pacienților, prin planificarea strategică a utilizării paturilor de spital care să ducă la creșterea calității îngrijirii pacienților. Cu acest scop, prin cercetarea statistică SAN, se colectează și date referitoare la numărul de paturi pe specialități medicale.

Astfel, în anul 2024, față de anul anterior, numărul total al paturilor pentru internare continuă din spitale a înregistrat o creștere cu 537 paturi (535 paturi în sectorul privat și 2 paturi în sectorul public). Numărul paturilor din unitățile medico-sociale a înregistrat o creștere cu 25 paturi, cel din sanatoriile TBC, preventorii, sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie este neschimbat față de anul 2023, iar cel din sanatoriile balneare a scăzut cu 138 paturi față de anul 2023.

În anul 2024, distribuția paturilor pentru internare continuă din unitățile sanitare, pe medii de rezidență, s-a prezentat astfel: mediul urban a dispus de 92,4% din totalul paturilor din spitale9, de 80,7% din totalul paturilor din sanatoriile balneare, de 69,2% din totalul paturilor din sanatoriile de nevroze sau de neuropsihiatrie și de totalitatea paturilor din sanatoriile TBC. În mediul rural s-au regăsit toate paturile din preventorii și 56,9% dintre paturile unităților medico-sociale.

Din punct de vedere al asigurării cu paturi, cele mai multe paturi de spital8 (91,3%) au fost puse la dispoziția pacienților în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare), 7090 paturi de spital (4,8%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unități cu 50-99 de paturi), iar 1838 paturi (1,2%) în cele 182 de spitale mici (cu mai puțin de 20 de paturi).

Tabel cu repartizarea numărului de paturi din spitale, după tipul de îngrijire medicală acordată și tipul spitalelor (în funcție de numărul de paturi), în anul 2024

– număr paturi-

Tipul spitalelor (în funcție de numărul de paturi)	Paturi în spitale Total	Din care, după tipul de îngrijire medicală acordată:
		Cu internare continuă și cu internare de zi	Numai cu internare continuă	Numai cu internare de zi
TOTAL ŢARĂ din care spitale cu:	148073	129859	15640	2574
100 paturi sau mai multe	135129	122782	12347	–
50-99 paturi	7090	5475	1389	226
40-49 paturi	1341	588	753	–
30-39 paturi	1081	402	474	205
20-29 paturi	1594	392	388	814
10-19 paturi	1182	205	211	766
mai puțin de 10 paturi	656	15	78	563

După specialitatea pentru care au fost alocate în anul 2024, din numărul total de 136682 paturi pentru internare continuă din spitale9, cele mai multe au fost înregistrate pentru specialitățile psihiatrie (12,0%), chirurgie (10,5%) și interne (8,3%). Urmează specialitățile recuperare, medicină fizică și balneologie (6,9%), obstetrică- ginecologie (6,2%), pneumologie (5,6%), pediatrie (5,4%), cardiologie (4,5%), neurologie (4,1%), boli infecțioase

și ATI (4,0% fiecare), neonatologie (3,4%), ortopedie-traumatologie (3,3%) și oncologie (3,2%). Restul de 18,6% au fost paturi destinate altor specialități: gastroenterologie, urologie, ORL, cronici, oftalmologie etc.

Tabel cu numărul paturilor pentru internare continuă din spitale9, pe specialități medicale și medii de rezidență, în anul 2024     

-număr paturi-

Specialități medicale	Total		Urban		Rural
	număr	%	număr	%	număr	%
Total	136682	100,0	126297	100,0	10385	100,0
Psihiatrie	16458	12,0	10967	8,7	5491	52,9
Chirurgie	14413	10,5	14292	11,3	121	1,2
Interne	11300	8,3	10976	8,7	324	3,1
Recuperare, medicină fizică și balneologie	9368	6,9	8163	6,5	1205	11,6
Obstetrică-ginecologie	8459	6,2	8393	6,6	66	0,6
Pneumologie	7655	5,6	5814	4,6	1841	17,7
Pediatrie	7316	5,4	7284	5,8	32	0,3
Cardiologie	6154	4,5	6087	4,8	67	0,6
Neurologie	5645	4,1	5597	4,4	48	0,5
ATI (anestezie, terapie intensivă)	5524	4,0	5486	4,3	38	0,4
Boli infecțioase	5411	4,0	5365	4,3	46	0,4
Neonatologie	4612	3,4	4584	3,6	28	0,3
Ortopedie-traumatologie	4582	3,3	4552	3,6	30	0,3
Oncologie	4413	3,2	4402	3,5	11	0,1
Alte specialități	25372	18,6	24335	19,3	1037	10,0

Pe medii de rezidență, distribuția paturilor pentru internare continuă din spitale9 a fost diferită în urban față de rural. Astfel, în anul 2024, din totalul de 126297 paturi pentru internare continuă care au funcționat în spitalele din mediul urban, cel mai mare număr a fost alocat specialităților chirurgie (14292 paturi), interne (10976 paturi) și psihiatrie (10967 paturi).

În mediul rural, în anul 2024, au funcționat 10385 paturi de spital pentru internare continuă, reprezentând 7,6% din total. Dintre acestea, mai mult de jumătate (5491 paturi) au fost paturi de psihiatrie, 17,7% (1841 paturi) pentru specialitatea pneumologie, iar restul specialităților au reprezentat aproximativ o treime din numărul total de paturi.

Totodată, în spitalele din mediul rural nu s-au înregistrat paturi de internare continuă în specialități cum ar fi: oftalmologie, nefrologie, hematologie, endocrinologie, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, boli profesionale, reumatologie.

Distribuția în profil teritorial a paturilor pentru spitalizare continuă din spitale9 evidențiază faptul că numărul acestora înregistrat în regiunea București-Ilfov a reprezentat cea mai ridicată pondere în totalul paturilor de spital la nivel național (17,9%), urmată de regiunea Nord-Est (15,2%), iar cele mai mici procente s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (9,7%) și Vest (9,6%). La nivel de județ, cel mai mare număr de paturi din spitale9 s-a înregistrat în municipiul București reprezentând 16,8% din totalul național, urmat de județele Iași (5,6%) și Cluj (5,2%). La polul opus, cea mai mică pondere în totalul paturilor de spital9 pentru spitalizare continuă a fost înregistrată în județele Ialomița, Tulcea și Giurgiu (0,6%, fiecare).

În anul 2024, la 1000 locuitori10 au revenit, în medie, 7,2 paturi pentru internare continuă din spitale9, față de 7,1 paturi în anul 202311.

Gradul de utilizare a paturilor din unitățile sanitare, în anii 2023 și 2024

Gradul de utilizare a paturilor din spitale și centre de sănătate cu paturi de spital a fost, în anul 2024, de 196 zile/an (198 zile/an în sectorul public și 169 zile/an în sectorul privat), față de 188 zile/an în anul anterior (191 zile/an în sectorul public și 160 zile/an în sectorul privat), având o tendință ascendentă către nivelul anterior pandemiei COVID-19, când a fost înregistrat un grad de utilizare a paturilor de spital de 224 zile/an (în anul 2019).

Gradul de utilizare a paturilor din sanatorii TBC a fost de 184 zile/an, a paturilor din sanatoriile balneare de 199 zile/an, iar a celui din sanatoriile de nevroze sau de neuropsihiatrie de 227 zile/an. În preventorii, gradul de utilizare a paturilor a fost de 105 zile/an, iar a celui din unitățile medico-sociale de 313 zile/an.

În anul 2024 față de anul 2023, gradul de utilizare al paturilor a crescut cu 6,1% în unitățile medico-sociale și cu 1,3% în sanatoriile de nevroze sau de neuropsihiatrie și a scăzut cu 12,5% în preventorii, cu 7,9% în sanatoriile balneare și cu 2,1% în sanatoriile TBC.