Din cuprinsul articolului
Începând din 2026, accesul pacienților la investigații medicale se schimbă semnificativ, potrivit unor noi reglementări introduse de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Sănătate (CNAS). Lipsa fondurilor a dus la suspendarea unui mecanism esențial pentru bolnavii cronici, iar consecințele sunt directe asupra monitorizării medicale și a siguranței tratamentelor.
Schimbările sunt prevăzute în Ordinul nr. 2339/2025, care modifică Normele Contractului-Cadru și preia prevederi din Legea nr. 163/2025. Cu toate acestea, medicii avertizează că întârzierea analizelor poate duce la agravarea bolilor, creșterea numărului de complicații și, pe termen lung, la costuri mai mari pentru sistemul de sănătate.
Conform noilor reglementări, anumite categorii de pacienți vor avea prioritate la investigații ce pot fi efectuate peste plafonul lunar de fonduri:
- pacienții cu suspiciune de boală oncologică
- pacienții oncologici aflați în monitorizare (MONITOR 2 – cu termen de maximum 5 zile lucrătoare)
- analizele și investigațiile preventive
- femeile gravide
- pacienții cu hepatită B și C
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), a declarat într-un interviu pentru Doctorul Zilei că noul cadru legislativ este deopotrivă îngrijorător și ineficient pe termen lung, în condițiile în care mulți români „vor fenta” sistemul, suprasolicitând serviciile medicale de urgență din spitale.
„Modificarea investigațiilor de tip MONITOR a fost făcută încă de anul trecut. Ea trebuia să intre în vigoare de la 1 septembrie 2025, dar a fost prorogată până la 1 ianuarie 2026. Practic, pentru acele investigații se acordă prioritate pentru pacienții oncologici. Este vorba de investigațiile medicale (în special cele de tip CT și RMN) pentru care vor fi direcționate cu prioritate fondurile CNAS.
Ceilalți pacienți vor trebui probabil să plătească din buzunarul propriu aceste analize dacă bugetul pentru decontare de către casele de sănătate este epuizat. Dar cu siguranță vor fi și persoane care vor alege varianta spitalizării pentru a nu plăti. Și, desigur, se vor aglomera și mai mult camerele de gardă ale spitalelor, și așa colmatate, pentru că acolo se știe că ți se pot face gratis analize și investigații”, a declarat Radu Gănescu pentru Doctorul Zilei.
Aceasta susține că măsura vizează eliminarea abuzurilor din sistemul medical, însă nu este clar deocamdată cu ce rezultate, atâta timp cât vor fi persoane care vor „fenta” noile reglementări. Radu Gănescu crede că vor exista și persoane care nu își vor permite costurile unor investigații mai scumpe și vor renunța să le mai facă.
În aceste condiții, se anticipează o îngreunare și mai mare a accesului la analize și investigații medicale, fiind posibilă chiar introducerea unor liste de așteptare. De exemplu, în funcție de bugetul disponibil al laboratoarelor, analizele nu vor mai fi realizate în termen de cinci zile lucrătoare a, iar pacienții vor fi nevoiți să aștepte zile, săptămâni sau chiar luni de zile până le vine rândul.
În plus, pentru biletele MONITOR 3–8 se introduce și o restricție suplimentară. Fondurile vor acoperi o singură investigație de înaltă performanță sau de medicină nucleară pe an calendaristic pentru pacienții cu bilete MONITOR 3–8, chiar dacă boala necesită monitorizare mai frecventă.
Categoriile de pacienții afectați în mod direct
Măsura lovește în special în bolnavii cronici pentru care monitorizarea periodică nu este opțională, ci parte integrantă a tratamentului. Printre categoriile afectate se numără:
Monitor 3 – pentru diabet zaharat
Monitor 4 – pentru boli cardiovasculare
Monitor 5 – pentru boli rare
Monitor 6 – pentru boli neurologice
Monitor 7 – pentru boli cerebrovasculare
Monitor 8 – pentru boală cronică renală
