Din cuprinsul articolului
Un grup internațional de cercetători cere interzicerea baconului și a șuncii produse la scară industrială, după ce un nou raport a confirmat legătura directă dintre consumul de carne procesată cu nitrați și creșterea semnificativă a riscului de cancer colorectal.
Analiza, bazată pe date ale Cancer Research UK și ale British Journal of Cancer, estimează că peste 5.400 de cazuri de cancer intestinal sunt provocate anual în Marea Britanie din cauza consumului de carne procesată, ceea ce a generat un cost de peste 3 miliarde de lire sterline pentru sistemul național de sănătate (NHS) în ultimul deceniu.
10 ani de la avertismentul OMS: „Guvernele nu au făcut aproape nimic”
În 2015, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat carnea procesată drept carcinogen de Grup 1, alături de tutun și azbest, după ce o analiză pe 800 de studii a arătat că un consum zilnic de 50 de grame de carne procesată (echivalentul a două felii de bacon) crește riscul de cancer colorectal cu 18%.
La un deceniu distanță, avertismentul nu doar că rămâne valabil, ci este susținut de dovezi și mai solide.
„Fiecare an de întârziere în adoptarea unor măsuri înseamnă mai multe cancere care ar fi putut fi prevenite și mai multă presiune pe sistemele de sănătate”, a declarat prof. Chris Elliott, fondator al Institute for Global Food Security și fost consilier guvernamental britanic.
El acuză guvernele europene că au ignorat problema nitraților — substanțe folosite pentru a conserva carnea și a-i păstra culoarea roz, dar care în organism formează nitrozamine, compuși chimici cancerigeni confirmați.
Baconul și șunca din supermarket: surse ascunse de nitrați
Până la 90% din baconul vândut în supermarketurile britanice conține nitrați, arată raportul. Situația este similară și în multe alte țări europene, inclusiv în România, unde mare parte din mezelurile ambalate — șuncă presată, cârnați, crenvurști sau salam — sunt tratate cu nitrit de sodiu (E250), un aditiv alimentar care împiedică dezvoltarea bacteriilor dar, în contact cu proteinele din carne, formează compuși cancerigeni.
„Expunerea repetată, chiar și la doze mici, contribuie la inflamație intestinală și la modificări celulare care pot favoriza apariția cancerului”, explică dr. Robert Turesky, profesor de toxicologie la University of Minnesota și coautor al raportului OMS.
Deși în Uniunea Europeană limitele de nitriți sunt strict reglementate, nu există o interdicție completă, iar studiile arată că inclusiv dozele considerate „sigure” pot fi problematice pe termen lung.
România: consum mare, informare redusă
Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), românii se află printre cei mai mari consumatori de carne procesată din Europa de Est, în special în rândul tinerilor.
Un raport Eurostat din 2024 arată că peste 63% dintre gospodării cumpără mezeluri cel puțin o dată pe săptămână, iar doar 1 din 5 persoane citește lista de ingrediente înainte de achiziție.
Mulți mănâncă bacon la micul dejun, sandvișuri cu șuncă la prânz și mezeluri seara, fără să-și dea seama că depășesc de câteva ori doza maximă recomandată de 70 de grame de carne procesată pe zi. E o expunere constantă la nitriți.
Ce vor oamenii de știință
Coaliția de experți — din Marea Britanie, SUA și Uniunea Europeană — a trimis o scrisoare oficială către ministrul britanic al sănătății Wes Streeting, cerând:
-
interzicerea nitraților din toate produsele din carne procesată;
-
etichetare clară pe ambalaje privind riscul de cancer;
-
sprijin financiar pentru producătorii care doresc să treacă la metode naturale de conservare.
În Uniunea Europeană, Comisia pentru Sănătate și Siguranță Alimentară analizează deja reducerea pragurilor maxime admise pentru nitrați, însă nu există, deocamdată, un calendar pentru eliminarea completă a acestora.
Alternative sigure: „naked bacon” și metode de conservare naturală
Pe piață există deja produse etichetate „fără nitrați” sau „naked bacon”, obținute prin fermentație naturală sau conservare cu extracte din țelină, sfeclă sau fructe. Aceste variante sunt tot mai populare în Marea Britanie, Franța și Țările Nordice, dar reprezintă doar 5–10% din vânzările totale.
În România, câteva branduri locale au început timid să lanseze game de șuncă fără nitriți, însă prețul mai ridicat și lipsa unei campanii de informare fac ca aceste produse să rămână de nișă.
E nevoie de transparență și educație alimentară. Oamenii trebuie să știe că diferența dintre două felii de șuncă roz și una de culoare mai naturală poate însemna o expunere mai mică la un risc cancerigen confirmat.
Boli prevenibile, dar tot mai frecvente
Cancerul colorectal este a patra cea mai frecventă formă de cancer în Europa și una dintre principalele cauze de deces oncologic.
În România, potrivit Registrului Național de Cancer (2024), sunt diagnosticate anual aproximativ 12.000 de cazuri noi, iar incidența este în creștere la persoane sub 50 de ani.
Semnele de avertizare includ:
-
modificări persistente ale tranzitului intestinal (diaree sau constipație);
-
sânge în scaun;
-
balonare, crampe abdominale sau senzația de golire incompletă;
-
oboseală și scădere inexplicabilă în greutate.
De zece ani, comunitatea științifică avertizează că nitrații din mezeluri nu sunt doar un detaliu tehnologic, ci o problemă de sănătate publică. Cu dovezi tot mai clare, presiunea pentru interzicerea lor crește.
Până când guvernele vor acționa, specialiștii recomandă limitarea consumului de carne procesată, orientarea către produse fără aditivi și citirea atentă a etichetelor.
„Baconul roz perfect nu e un semn de calitate, ci de chimie”, spune prof. Elliott. „Iar prețul îl plătim cu ani din viață.”
