Din cuprinsul articolului
Poluarea aerului poate influenţa sănătatea umană în diverse moduri, iar cercetările indică faptul că există o legătură între aceasta şi tuberculoză, care poate creşte riscul de îmbolnăvire prin mai multe mecanisme, susţin specialiştii de la Institutul „Marius Nasta”.
Cu ocazia Zilei Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, Institutul de Pneumoftiziologie din CapitalăN), aduce în prim plan tema „Tuberculoza şi Poluarea”. Datele Programului Naţional de Prevenire şi Control al Tuberculozei, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, sub coordonarea IPMN, arată că în anul 2023 rata incidenţei tuberculozei, în rândul populaţiei, a ajuns la 48 de cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori, faţă de de 46,3 în 2022 şi 39,7 în 2021.
Comparativ cu anul precedent cifrele actuale sunt în creştere cu peste 700 de pacienţi, în anul 2022 au fost înregistrate 8.824 de cazuri de tuberculoză, din care 327 au fost copii”, se arată într-un comunicat. Potrivit sursei citate de Agerpres, acesta este al treilea an consecutiv de creştere a incidenţei tuberculozei în România.
Dolj, judeţul cu cele mai multe cazuri
Judeţele cu cea mai mare incidenţă a tuberculozei sunt Dolj, Teleorman, Giurgiu, Brăila şi Botoşani, unde s-au înregistrat peste 75 de cazuri/100.000 de locuitori. La polul opus sunt Covasna, Bistriţa-Năsăud, Alba, Braşov şi Sălaj cu mai puţin de 30 de cazuri/100.000 de locuitori.
În cazul tuberculozei depistate la copii, judeţele cu incidenţă mare sunt Teleorman cu aproape 80 de cazuri/100.000 de locuitori, Brăila, Giurgiu, Călăraşi şi Bihor. Judeţul cu incidenţă zero la copii este judeţul Alba, iar incidenţele cele mai mici sunt înregistrate în Botoşani, Sălaj şi Covasna.
Factori de risc
Conform specialiştilor, există mai mulţi factori care ar putea contribui la această creştere a incidenţei tuberculozei la copii: contactul cu adulţi bolnavi – copiii pot fi expuşi la tuberculoză prin contactul cu adulţi sau alte persoane infectate din mediul lor, inclusiv în familie, comunitate sau în instituţii de învăţământ, accesul limitat la sisteme de sănătate în anumite teritorii din România, ceea ce poate duce la întârzierea diagnosticului şi tratamentului, imunitatea slăbită sau existenţa unui sistem imunitar imatur, ceea ce îi face mai susceptibili la infecţii.
De asemenea, şi stresul şi condiţiile socio-economice precare pot creşte riscul de tuberculoză, prin scăderea rezistenţei lor la infecţii şi prin expunerea la factori de risc.
„Tuberculoza este o problemă care continuă să ridice probleme de sănătate publică. Trebuie să colaborăm şi cu medicii de familie, cu alţi medici pentru a putea diagnostica tuberculoza precoce. Avem instrumentele disponibile şi instrumentele de diagnosticare pentru a face acest lucru rapid, iar OMS este un partener care susţine activ lupta României împotriva tuberculozei”, a declarat reprezentantul Biroului OMS România, Caroline Clarinval.
În opinia specialiştilor, creşterea incidenţei tuberculozei în România în ultimii ani se aliniază trendului internaţional fiind o consecinţă a deficitului de diagnostic din anul 2020, însă situaţia este una „care impune cercetări suplimentare”.
