Din cuprinsul articolului
Tensiunea arterială sau hipertensiunea reprezintă o afecțiune întâlnită frecvent, aceasta constând în faptul că sângele exercită o presiune ridicată asupra pereților arteriali. Dacă nu este tratată, poate duce la complicații precum: insuficiență renală, boli cardiace și accidente vasculare cerebrale.
În funcție de procesul în care este implicată, tensiunea arterială poate fi de două tipuri:
- Tensiunea arterială sistolică – mușchiul inimii se contractă atunci când presiunea este exercitată asupra pereților arteriali. În acest caz, este de preferat ca tensiunea să nu depășească 140 mmHg.
- Tensiunea arterială diastolică – mușchiul inimii se dilată când vasele sangvine sunt în perioada de repaus. În această situație, tensiunea nu ar trebui să fie mai mare de 90 mmHg.
Factori de risc hipertensiune:
Deși nu există dovezi medicale evidente în acest sens, la pacienți s-a observat că apariția hipertensiunii arteriale poate fi influențată de anumiți factori de risc. Câțiva dintre cei mai des întâlniți sunt:
- Vârsta înaintată
- Istoricul familial (dacă membrii familiei suferă de hipertensiune arterială, atunci șansele cresc)
- Mediul de lucru stresant
- Oboseala accentuată
- Diabetul
- Fumatul
- Sedentarismul
„În majoritatea cazurilor nu se cunoaşte exact de ce creşte tensiunea arterială. Există mai mulţi factori de risc, care pot favoriza apariţia acestei hipertensiuni arteriale esenţiale, cum ar fi la pacienţii care fumează, cei supraponderali, cei care au un consum ridicat de sare în alimente, cei care consumă foarte multe grăsimi.
Alt factor de risc ar fi inactivitatea fizică. Dacă am avea o activitate fizică regulată, de 3-4 ori pe săptămână, am reuşi să nu dezvoltăm această tensiune.
De asemenea, mai sunt cazuri şi de hipertensiune secundară. Practic, sunt nişte boli a căror complicaţie este hipertensiunea arterială, însă aceste boli sunt singurele care au un tratament specific, şi practic, tratamentul acelei boli, reglează hipertensiunea”, a spus medicul Nicolae Cârstea, în cadrul rubricii Sfat de Sănătate.
Hipertensiunea arteriala poate determina simptome ca:
– cefalee (dureri de cap)
– oboseala
– acufene (tiuituri in urechi)
– scotoame (vedere cu puncte galbene)
– ameteli
Cu toate acestea, hipertensiunea arteriala este adesea asimptomatica.
Hipertensiunea arterială netratată ne pune viaţa în pericol
„O tensiune arterială netratată ne pune foarte mult viaţa în pericol. Este în primul rând una dintre principalele cauze în apariţia infarctului miocardic, totodată, este unul dintre factorii de risc în cazul accidentului vascular cerebral. Tratând şi având o dietă echilibrată şi un consum scăzut de lipide, putem înlătura apariţia acestor evenimente nefaste.
Din păcate, nişte simptome specifice nu există. Pot fi nişte dureri de cap sau să ne simţim obosiţi în timpul activităţilor pe care le facem”, a precizat medicul cardiolog.
Ce facem când tensiunea mare nu scade, deşi luăm medicamente
„Este vorba despre hipertensiunea arterială rezistentă. Aceasta este definită printr-un pacient care prezintă nişte valori mai mari de 140/90 mmHg, în ciuda a trei medicamente hipertensive din trei clase diferite, dintre care unul este diuretic. Pentru aceşti pacienţi există terapia ablaţie a arterei renale, însă aceasta este indicată doar acestor pacienţi.
S-a constatat că în urma acestei proceduri, care este minim invazivă practic pacientul este conştient în timpul procedurii. Se face doar o anestezie locală la nivelul arterei femurale. Prin această arteră se ajunge la arterele renale cu o sondă cu care emite nişte pulsuri de radio frecvenţă şi practic, va încălzi anumite zone şi va deconecta terminaţiile nervoase de arteră. Cu ajutorul acestei terapii, tensiunea arterială scade, dar în timp, de la trei la 12 luni”, a mai explicat medicul.
