Fenomenul ”copiii care nasc copii”. 10% dintre nou-născuții din România au mame minore

Potrivit statisticilor, unul din zece copii, născuți în România are mamă minoră. Un studiu Eurostat arată că România e pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte rata naşterilor în rândul minorelor. 12,3% este rata la nivel naţional, în timp ce media europeană e de 4%.

Din 674 de copii născuţi de mame mai mici de 15 ani, doar 79 au tatăl tot adolescent (cu vârsta sub 20 ani), iar din totalul de 17.307 de copii născuţi de mame care au între 15 şi 19 ani, doar 2.120 au tatăl sub 20 de ani, mulţi dintre copii având taţi cu vârsta de peste 65 de ani.
Lipsa educaţiei sexuale duce la sarcini nedorite în rândul minorelor şi în consecinţă, la abandon şcolar, spun specialiştii. În plus, mamele minore şi copiii lor nu sunt feriţi de pericole.

„Copiii născuţi de mame minore sunt vulnerabilizaţi atât social, cât şi medical, în multe cazuri vorbind despre naşteri premature sau sarcini care nu au fost monitorizate medical. Cu toate că numărul naşterilor la mamele minore a scăzut uşor în 2018, atât în cazul mamelor sub 15 ani, cât şi în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani, situaţia rămâne îngrijorătoare privind ordinul naşterilor la mame adolescente (al câtelea copil născut viu al mamei).

Astfel, dintre adolescentele-mame cu vârsta sub 19 ani, 12.906 sunt la prima naştere, 3.657 la a doua, 673 la a treia, 63 la a patra, şapte la a cincea şi una la a şasea naştere”, arată reprezentanţii organizaţiei Salvaţii Copii, citând cifre oficiale ale Institutului Naţional de Statistică, valabile pentru anul 2018.

Potrivit unei cercetări efectuate de Salvaţi Copiii în 2018, cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a naşterilor premature. În plus, şapte din zece mame minore nu au beneficiat niciodată de planificare familială, iar cinci din zece gravide minore din mediile defavorizate nu au efectuat ecografiile recomandate în sarcină.