Din cuprinsul articolului
Autoritățile din India se luptă pentru a controla un focar rar de Nipah, un virus răspândit de la animale la oameni care provoacă febră mortală și are o rată ridicată a mortalității. Iată o privire la ceea ce se știe până acum.
Ce este virusul Nipah?
Primul focar de Nipah a fost înregistrat în 1998, după ce virusul s-a răspândit printre crescătorii de porci din Malaezia. Virusul este numit după satul în care a fost descoperit.
Focarele sunt rare, dar Nipah a fost catalogat de către Organizația Mondială a Sănătății – alături de Ebola, Zika și COVID-19 – drept una dintre numeroasele boli care merită cercetări prioritare din cauza potențialului lor de a provoca o epidemie globală.
Nipah se răspândește de obicei la oameni de la animale sau prin alimente contaminate, dar se poate transmite și direct între oameni.
Liliecii frugivori sunt purtătorii naturali ai virusului și au fost identificați ca fiind cea mai probabilă cauză a focarelor ulterioare.
Simptomele includ febră intensă, vărsături și o infecție respiratorie, dar cazurile severe pot implica convulsii și inflamație a creierului care duce la comă.
Pacienții au o rată a mortalității între 40% și 75%, în funcție de răspunsul sănătății publice la virus, spune OMS.
Nu există vaccin pentru Nipah.
Ce s-a întâmplat în timpul focarelor anterioare?
Primul focar de Nipah a ucis peste 100 de oameni în Malaezia și a determinat sacrificarea a 1 milion de porci pentru a încerca să țină sub control virusul, transmite VoanNews.
S-a extins și în Singapore, cu 11 cazuri și un deces în rândul lucrătorilor de la abator care intraseră în contact cu porci importați din Malaezia.
De atunci, boala a fost înregistrată în principal în Bangladesh și India, ambele țări raportând primele focare în 2001.
Bangladesh a suportat greul în ultimii ani, peste 100 de oameni murind din cauza Nipah din 2001.
Două focare timpurii din India au ucis peste 50 de persoane înainte de a fi aduse sub control.
Statul din sudul Kerala a înregistrat două decese din cauza Nipah și alte patru cazuri confirmate de luna trecută.
Autoritățile de acolo au închis unele școli și au instituit teste în masă.
Aceasta marchează a patra serie înregistrată de cazuri Nipah în Kerala în cinci ani. Virusul a ucis 17 persoane în primă instanță în 2018.
Statul a eliminat focarele anterioare în câteva săptămâni prin teste pe scară largă și izolarea strictă a celor care intrau în contact cu pacienții.
Devin mai frecvente virusurile de la animal la om?
După ce au apărut pentru prima dată în urmă cu mii de ani, zoonozele – boli care pot fi transmise de la animale la oameni – s-au înmulțit în ultimii 20 până la 30 de ani.
Creșterea călătoriilor internaționale le-a permis să se răspândească mai rapid.
Ocupând zone din ce în ce mai mari ale planetei, spun experții, oamenii contribuie, de asemenea, la perturbarea ecosistemului și cresc probabilitatea mutațiilor aleatorii ale virusului care sunt transmisibile oamenilor.
Agricultura industrială sporeşte riscul de răspândire a agenţilor patogeni între animale, în timp ce despădurirea măreşte contactul dintre animalele sălbatice, animalele domestice şi oameni.
Amestecându-se mai mult, speciile vor transmite mai mulţi viruşi, ceea ce va favoriza apariţia unor noi boli potenţial transmisibile la om.
Schimbările climatice vor determina multe animale să îşi părăsească ecosistemele pentru a se refugia pe terenuri mai locuibile, avertiza un studiu publicat în 2022 în revista ştiinţifică Nature.
Potrivit estimărilor publicate în revista Science în 2018, ar exista 1,7 milioane de virusuri necunoscute la mamifere şi păsări, dintre care între 540.000 şi 850.000 ar avea capacitatea de a infecta oamenii.
