Din cuprinsul articolului
Acidul uric este generat în organism prin descompunerea unor substanțe cunoscute sub numele de purine, care sunt prezente în unele alimente și băuturi.
Cea mai mare parte a acidului uric se dizolvă în sânge și ajunge la rinichi, de unde este excretat în urină. Dacă organismul produce prea mult acid uric, nu va scăpa suficient de mult de el, ceea ce poate face ca o persoană să sufere de boli precum guta. De asemenea, poate duce la apariția pietrelor la rinichi, care pot bloca tractul urinar și pot provoca infecții renale și/sau insuficiență renală, potrivit site-ului CuídatePlus.
Pentru ca nivelul de acid uric să rămână la valori normale, este esențială o dietă sănătoasă și adecvată, care să includă legume și fructe.
Potrivit portalului Mejor con Salud, un fruct care ajută la reducerea acidului uric sunt cireșele, deoarece au cantități mari de vitamina C și antociani.
Potrivit Clinicii Mayo, consumul de cireșe ajută la reducerea riscului atacurilor de gută, deoarece ajută la reducerea inflamației în canalele prin care circulă sângele.
În plus, cireșele, în special cele mai acide, sunt unul dintre alimentele cu cel mai mare conținut de melatonină. Acest hormon este secretat de creier și joacă un rol fundamental în procesul de reglare a somnului și în întărirea sistemului nostru imunitar. Pe măsură ce trec anii, oamenii produc din ce în ce mai puțină melatonină, motiv pentru care este esențial să consumăm melatonină prin alimente sau suplimente.
Risc de niveluri ridicate ale acidului uric
Grupul Sanitas din Spania a indicat că vârsta și sexul sunt factori de risc pentru un nivel ridicat al acidului uric, întrucât bărbații cu vârsta sub 65 de ani au un risc de patru ori mai mare de a suferi de hiperuricemie decât femeile, deși acest lucru se egalizează atunci când femeile intră la menopauză.
În plus, acidul uric este considerat un factor de risc cardiovascular în sine, deoarece determină o scădere a oxidului nitric, care este esențial pentru menținerea elasticității vaselor de sânge și pentru absorbția de glucoză de către organism. Acest lucru poate avea diferite consecințe: provocarea hipertensiunii arteriale, a diabetului de tip 2 și a arteriosclerozei, potrivit Grupului Sanitas din Spania.
