Din cuprinsul articolului
Gărzile medicale din cele trei mari spitale din municipiul Timișoara – Spitalul Județean, Spitalul Municipal și Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” – sunt asigurate în prezent, însă cu eforturi considerabile din partea conducerilor și a personalului medical. Atunci când un medic programat nu este disponibil, soluțiile includ chemarea colegilor de acasă sau apelarea la medici din alte unități sanitare.
Managerii unităților sanitare avertizează însă că situația este fragilă, iar limitările legislative și lipsa stimulentelor fac tot mai dificilă ocuparea liniilor de gardă.
Limitările legale și lipsa de atractivitate a gărzilor
Managerul Spitalului Municipal Timișoara, Stela Iurciuc, a declarat pentru Agerpres că una dintre cele mai mari probleme este cadrul legislativ actual, care limitează numărul de gărzi pe care le poate efectua un medic. Conform reglementărilor, medicii pot face gărzi în cel mult două spitale și nu pot depăși o normă și jumătate de muncă, situație care afectează direct funcționarea secțiilor cu spitalizare continuă.
În acest context, rezidenții joacă un rol esențial în menținerea activității medicale, însă chiar și cu sprijinul acestora, organizarea gărzilor rămâne o provocare permanentă. Un alt factor descurajator este faptul că orele de gardă nu sunt recunoscute ca vechime în muncă sau la pensie, aspect care ridică semne de întrebare privind justificarea limitării la o normă și jumătate.
„Nu avem personal care să fie scutit de gărzi”
Stela Iurciuc subliniază că, în cadrul Spitalului Municipal, nu există personal complet scutit de gărzi, iar acolo unde apar probleme medicale reale, soluția ar trebui să fie redistribuirea responsabilităților.
„Noi nu avem personal care să fie scutit de gărzi şi, cu toate acestea, tot avem probleme cu ocuparea liniilor de gardă. Este bine să ai în paralel în gardă, pe aceeaşi specialitate, un rezident de an mare, tânăr, care să-l impulsioneze pe medicul de specialitate mai în vârstă, dar să îl şi poată întreba pe acesta, care are experienţa îndelungată, despre cazurile care sunt în urgenţe. Rezidenţii nu fac niciodată gărzi singuri, ci doar pe lângă medicul cu experienţă. Noi avem mai multe linii de gardă de ATI şi avem şansa că avem şi rezidenţii de ani mari. Dar nu ştim ce vom face mai departe. Sunt foarte multe provocări.”
Managerul afirmă că există situații în care refuzul de a face gărzi nu este justificat medical și că, în astfel de cazuri, conducerea poate interveni.
„Acolo unde este nesimţire din partea unor medici, care spun că ei nu pot şi refuză să facă gărzi, acolo se poate acţiona. Nu trebuie să facem abuzuri; poate oamenii sunt bolnavi, dar dacă eşti bolnav şi nu mai poţi să susţii o secţie de acuţi cu număr de paturi, te duci în ambulator sau faci mai multe internări de zi şi ambulator. Dacă eşti bolnav şi nu poţi să faci gărzi, lasă locul unuia tânăr să ocupe de paturile acelea de spital, care le poate face. În toate trebuie să existe o limită a bunului-simţ”, a detaliat Stela Iurciuc.
În anumite specialități există și gărzi la domiciliu, însă medicii trebuie să fie disponibili permanent pentru spitalul în care sunt angajați.
Diferențe majore între spitalele mici și centrele universitare
Managerul Spitalului Județean Timișoara, dr. Dorel Săndesc, afirmă că, deși marile centre universitare nu se confruntă cu o criză acută a gărzilor, problema este una veche și nerezolvată la nivel național. Principala sursă de nemulțumire este plata gărzilor la tarife înghețate înainte de pandemie, în condițiile unei munci extrem de solicitante.
„Nu putem vorbi despre o situaţie standard, peste tot, în privinţa gărzilor. Sunt zone, precum marile oraşe universitare, în care tot deficitul de personal e mult mai mic. De aceea, noi nu prea avem probleme să asigurăm gărzile. Dar problema gărzilor există. E o problemă nerezolvată de mulţi ani şi aceasta cauzează situaţiile tensionate, crizele. Ea nu e rezolvată în sensul în care, se ştie, gărzile sunt plătite ca tarif orar, nu după tariful orar al salariului actual, ci după tariful salariului îngheţat. În gardă este o muncă grea, pentru că răspunzi de toată secţia, nu doar de pacienţii tăi pe care îi îngrijeşti în mod obişnuit, plus urgenţele care vin. De aceea, e clar că sunt situaţii în multe spitale, în care se acoperă cu greu gărzile. Această situaţie se întâlneşte frecvent şi în alte ţări vest-europene, dar acolo se rezolvă prin ‘sistemul de înlocuire’, în care se oferă o plată suplimentară pentru cei care pot acoperi perioade de gărzi”, explică dr. Dorel Săndesc.
Reforma anunțată de Ministerul Sănătății
Dr. Săndesc mai arată că ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat modificări importante privind organizarea gărzilor. Acestea ar urma să fie împărțite în gărzi de urgență și gărzi de monitorizare, cu niveluri diferite de responsabilitate și plată, precum și o reglementare clară a gărzii la domiciliu.
„În Spitalul Judeţean avem trei clinici de chirurgie, fiecare cu linie de gardă, dar prin rotaţie, doar una pe zi este de urgenţă. Astfel că linia de gardă de urgenţă, pe lângă îngrijirea pacienţilor internaţi în secţia respectivă, vede toate urgenţele, le rezolvă, le internează, le operează. Medicii de gardă din cele două secţii care nu sunt de urgenţă în ziua respectivă doar urmăresc evoluţia cazurilor din secţia respectivă. De aceea, ministrul vrea să facă două categorii de gărzi: una de monitorizare şi garda de urgenţă, pe acelaşi profil, acolo unde este cazul. Totodată, vrea să includă clar reglementarea gărzii la domiciliu, care nu e foarte clară. Sunt situaţii în care nu este nevoie ca medicul de o anumită specialitate să stea tot timpul în spital, de exemplu, un medic de radiologie intervenţională, care vine atunci când apare un accident vascular cerebral. Astfel de cazuri sunt trimise din teritoriu şi durează până ajung; chiar dacă ar veni direct la urgenţă, până se pregătesc pentru intervenţie, medicul vine, el ştie că este de gardă la domiciliu, este plătit, clar (mai puţin decât în garda permanentă în spital – n.r.)”, detaliază medicul.
Scutirile medicale și realitatea din spitale
Managerul Spitalului Județean precizează că există și cazuri de medici care beneficiază de scutiri medicale de gardă, însă acestea nu au generat până acum situații critice.
„Nu pot să spun că toţi (cei care refuză gărzile – n.r.) sunt suspecţi. Sunt medici care fac minimul obligatoriu (două gărzi pe lună – n.r.), dar unii merg mai jos şi încearcă să rezolve problema cu unele adeverinţe medicale. Şi la noi există cazuri în care invocă motive medicale, dar se face o diferenţiere între o patologie şi o simplă răceală. Toţi oamenii au probleme de sănătate. Dar garda este grea, se stă 18 ore pe zi în picioare. Toţi medicii secţiilor care au gărzi sunt obligaţi să facă acest serviciu, cu excepţia celor care au scutiri. De asemenea, nu mai au obligaţia de a face gărzi profesorii şi conferenţiarii universitari”, mai punctează dr. Dorel Săndesc.
În lipsa unor schimbări legislative și financiare clare, managerii avertizează că menținerea echilibrului în sistemul de gărzi va deveni tot mai dificilă, chiar și în marile centre universitare.
