Din cuprinsul articolului
Nu doar câtă grăsime ai contează pentru sănătatea creierului, ci mai ales unde este depozitată. Un studiu recent arată că anumite tipare de distribuție a grăsimii corporale, ignorate până acum, sunt asociate cu îmbătrânirea accelerată a creierului și cu un risc crescut de boli neurologice, chiar și la persoane care nu par obeze.
Cercetarea scoate în evidență două profiluri cu risc ridicat: acumularea de grăsime la nivelul pancreasului și așa-numitul tip „skinny fat”, întâlnit la persoane cu greutate aparent normală, dar cu masă musculară redusă și grăsime abdominală crescută.
Până acum, majoritatea studiilor au asociat riscul cerebral cu obezitatea și grăsimea viscerală. Noua analiză arată însă că distribuția grăsimii în organe interne poate fi un factor decisiv pentru sănătatea creierului.
Folosind imagistică RMN avansată și metode statistice de clasificare, cercetătorii au analizat datele a aproape 26.000 de persoane incluse în UK Biobank. Rezultatele arată că anumite tipare de grăsime sunt corelate cu modificări structurale ale creierului, declin cognitiv și risc neurologic crescut.
Grăsimea pancreatică, un risc major ignorat
Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate ale studiului este rolul grăsimii acumulate în pancreas. Deși pancreasul este un organ mic, nivelurile ridicate de grăsime la acest nivel au fost asociate cu cele mai mari riscuri pentru creier.
Persoanele cu acest profil prezentau:
- atrofie extinsă a substanței cenușii
- îmbătrânire accelerată a creierului
- risc crescut de afecțiuni neurologice
Un aspect important este faptul că aceste persoane nu aveau neapărat ficat gras. Astfel, combinația dintre grăsime pancreatică ridicată și grăsime hepatică relativ scăzută definește un tipar distinct, care nu este urmărit de rutină în practica medicală.
Specialiștii atrag atenția că, din perspectivă neurologică, grăsimea pancreatică ar putea fi un marker de risc mai important decât ficatul gras.
Ce înseamnă „skinny fat” și de ce este periculos
Al doilea profil identificat este cel cunoscut popular drept „skinny fat”. Acesta descrie persoane care nu par obeze și au un indice de masă corporală moderat, dar prezintă:
- grăsime abdominală crescută
- masă musculară scăzută
- raport greutate-mușchi ridicat
Acest tip de distribuție a grăsimii este asociat cu rezultate negative asupra creierului, similare celor observate la persoanele cu obezitate severă.
Cu alte cuvinte, o siluetă aparent normală nu garantează un risc scăzut pentru sănătatea cerebrală.
Ce efecte are asupra creierului
Comparativ cu persoanele cu un profil de grăsime considerat sănătos, cele încadrate în profilurile „pancreatic predominant” și „skinny fat” au prezentat:
- volum cerebral mai mic
- deteriorarea substanței albe
- performanțe cognitive mai slabe
- risc mai mare de boli neurologice
Aceste efecte au fost observate atât la femei, cât și la bărbați.
Rezultatele schimbă modul în care ar trebui evaluat riscul metabolic și neurologic. Greutatea corporală sau indicele de masă corporală nu mai sunt suficiente pentru a estima riscurile reale.
Distribuția grăsimii în organe, raportul dintre grăsime și masă musculară și evaluarea prin imagistică pot oferi informații mult mai precise despre sănătatea creierului.
Ce poți face pentru a reduce riscurile
Specialiștii subliniază că prevenția rămâne esențială. Strategiile eficiente includ:
- reducerea grăsimii abdominale
- creșterea masei musculare prin activitate fizică regulată
- alimentație echilibrată, cu accent pe proteine de calitate
- monitorizarea sănătății metabolice, chiar și în absența obezității
Studiul sugerează că, în viitor, evaluarea grăsimii pancreatice și a compoziției corporale ar putea deveni instrumente importante în prevenirea declinului cognitiv.
Concluzia este clară: nu doar kilogramele în plus afectează creierul, ci și grăsimea „ascunsă” în locuri-cheie ale organismului. Detectarea timpurie și schimbările de stil de viață pot face diferența pe termen lung.
