Sari la conținut

Halloween, sărbătoarea morții capabilă să traumatizeze copiii pe viață. Atenționarea unui cercetător: Părinţi, salvaţi-vă copiii! Vizualizarea unor fantasme nu înseamnă altceva decât invocarea acelor spirite

Halloween a intrat în tradițiile românești abrupt, fără drept de apel, mai mult ca un asalt de marketing. Iar copiii și tinerii, cei mai vulnerabili dintre noi, au adoptat rapid această tradiție importantă. Virgiliu Gheorghe avertizează asupra pericolelor şi traumelor psihice provocate de “cultura morţii”.

Cât de inofensivă sau periculoasă este această așa-zisă sărbătoare, potrivit lui Virgiliu Gheorghe, unul dintre cei mai implicaţi cercetători în câmpul bioeticii creştine din ţara noastră. El a avut amabilitatea să ofere un interviu Revistei Familia Ortodoxă, redat spre vizualizare publicului de către ziaristionline.ro.

De ce credeţi că ar avea mass-media interesul să promoveze o sărbătoare străină de tradiţiile şi credinţa poporului nostru?

– La această întrebare există o mulţime de răspunsuri. Cel mai simplu este acela că Halloween-ul „vinde bine”. Vinde costume, vinde spectacole – deci există un interes comercial, iar presa este plătită să facă publicitate. Dar nu e doar atât. Răspunsul este, cred, unul mai complex. Cred că Halloween-ul vine la pachet cu tot ceea ce înseamnă cultura nihilistă sau „cultura morţii”, care este promovată obsesiv astăzi de mass-media.

Halloween este o sărbătoare păgână celtă, care dintru început avea o funcţie magică. În credinţa celților, în noaptea de Halloween spiritele aveau acces la lumea noastră, căci graniţele dintre cele două lumi erau cumva deschise, iar oamenii erau îndemnaţi să ia anumite măsuri ca să se apere de aceste spirite. Toate acele acte aveau (sau au) o conotaţie magică. E ca şi cum ai intra într-o „logică a spiritelor”, în care tu, folosind nişte măşti sau nişte obiecte, te războieşti ori te împrieteneşti cu acestea.

Dar pot fi oare izgonite duhurile rele de alte duhuri rele, sau de oameni care îndeosebi le invocă? Vrăjitorii nu se închină lui Dumnezeu – iar duhurile morţilor, ce pot face ele împotriva demonilor? Lumea Halloween-ului este mai curând o lume infernală, deci prietenoasă duhurilor rele, locul în care acestea petrec şi se odihnesc.

Pe de altă parte, imediat după Halloween, adică în ziua de 1 noiembrie, închinată zeului Samhain, „Domnul morții”, druizii îi aduceau jertfă atât animale, cât şi oameni. Desigur, această practică a dispărut cu timpul, însă practicile de divinaţie au rămas până astăzi. Deci Halloween este prototipul unei adevărate sărbători păgâne, unde ritualul magic joacă un rol esenţial.

– Aş mai insista puţin asupra percepţiei. Nu credeţi că atâta timp cât copiii nu percep ceea ce se întâmplă de Halloween ca pe un ritual magic, ci ca pe o joacă distractivă, nu li se poate face nici un rău?

– E la limită: cumva aşa, pe marginea prăpastiei. Costumele îl iniţiază pe copil într-o lume a duhurilor rele, a morţilor. Imagistica întunecată pe care o propune această pseudo-sărbătoare cred că ar trebui să ne spună totul. A îmbrăca un costum, a intra într-un rol, chiar dacă în joacă, nu e deloc o joacă, ci poate deveni un lucru foarte serios. Noi, creştinii, chiar credem că aceste spirite malefice există.

Aşadar, credeţi că ele rămân nepăsătoare la aceste invocări pe care le facem prin jocurile de Halloween? Încă o dată, cred că nu conştientizăm ce înseamnă cu adevărat magia şi care este puterea ei. Magia este foarte eficientă şi foarte periculoasă. De lucrul acesta nu ştiu dacă se îndoieşte cineva. Ceea ce nu realizăm însă este faptul că vizualizarea unor fantasme nu înseamnă altceva decât invocarea acelor spirite. Acest lucru îl aflăm din manualele de magie. De asemenea, intrarea în rolul unor spirite, intrarea în comunicare voită cu acestea poate să deschidă poarta către o astfel de însoţire.

Din punctul de vedere al fenomenologiei religiilor, se ştie că orice manifestare rituală, mimesis-ul are ca efect actualizarea și consolidarea unei relații psihologice între individ și realitatea mitologizată. Cercetările au demonstrat că, pe parcursul participării și implicării în scenariul mitului respectiv, individului chiar i se imprimă acele stări mentale sau sufletești care caracterizează persoanele mitologizate. E ca și cum s-ar produce un transfer de energie psiho-mentală între personajul mitologizat și subiect. Asta explică faptul că participarea la sărbătoarea Halloween induce o stare psihologică în care excitația și fascinația sunt asociate cu un sentiment de spaimă mai mult sau mai puțin intens, în funcție de gradul implicării. În acest context, individul, în mod firesc, urmează actele proprii personajelor în pielea cărora a intrat.

– Şi totuşi, Halloween a fost şi o sărbătoare a creștinilor din Apus, ca sărbătoare a tuturor sfinţilor. De ce credeţi că şi-a păstrat potenţialul malefic din vremea preoţilor druizi?

– În anul 835, biserica din Apus și-a asumat această sărbătoare, integrând-o în calendar ca prăznuire a tuturor Sfinţilor. Probabil că de-a lungul timpului a reuşit într-o anumită măsură să o „îmblânzească”, să o golească de conţinutul ei magic.

Dar ceea ce întâlnim astăzi nu mai este nici măcar sărbătoarea Halloween aşa cum era ea percepută de irlandezi în secolul al XIX-lea. Acum, Halloween este o sărbătoare americană, un produs al mass-mediei, al culturii de consum, dar şi al curentelor de renaştere a păgânismului din societatea americană. Cu alte cuvinte, investiţia în magic şi ocult care se face în prezent în produsul Halloween, în America, depăşeşte cu mult magia care îl însoţea în trecutul nu prea îndepărtat, la el acasă.

Există o mulţime de studii desfăşurate în Statele Unite în care se arată că de Halloween cresc spargerile cu minim 25%, sporește consumul de alcool şi droguri şi creşte rata criminalităţii. Într-un studiu realizat în Boston s-a constatat că, pe parcursul a patru ani, în noaptea de Halloween criminalitatea este mai mare cu 50% decât în toate celelalte momente ale anului.

– Ce ar trebui să facem?

– Să ne opunem, nu numai retrăgându-ne copiii de la astfel de activităţi, dar şi protestând la minister şi şcoli împotriva organizării unor evenimente „Halloween” în cadrul acestor instituţii educative. De asemenea, trebuie să existe comunităţi mai puternice de părinţi care să vorbească despre aceste lucruri.

Iar pentru că duşmanul cel mai mare al nostru este lipsa timpului, cred că ar trebui să ne gestionăm cât mai bine puţinul timp liber pe care îl avem pentru a-l acorda şi unor astfel de activităţi care, deşi par a avea un caracter comunitar, îi vor proteja pe copiii noştri în faţa ofensivei culturii morţii.

Interviul integral îl găsiți AICI.

Irina Lungu

Storyteller. Redactor medical. Traducător. Lucrez cu cuvintele de când mă știu, ador magia lor. Iubesc traducerile, iar domeniul medical m-a cucerit iremediabil. Vreau să transmit publicului informații relevante, de calitate, care să îi ajute în viața de zi cu zi și în problemele cotidiene cu care se confruntă zilnic. Un om informat va fi un om mai sigur pe sine. La rândul meu, mă ghidez după principiul ”Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume. Toți vor să îi schimbe pe ceilalți, dar uită că schimbarea începe din ei înșiși.”

Etichete:

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel