Din cuprinsul articolului
Iată ce trebuie să faci în această zi pentru a fi ferit de boli. Așa îți va merge bine tot anul viitor. Ce obiceiuri străvechi sunt în această zi.
Ziua de 20 decembrie este una de sărbătoare, această zi fiind cunoscută sub denumirea de „Ignatul porcilor”.
Potrivit unei vechi traditii, în această zi, multi romani din mediul rural sacrifica porcul pentru masa de Craciun si alte sarbatori care urmeaza pana la Sfantul Ion.
Se spune ca sacrificarea porcului trebuie sa aiba loc in aceasta zi pentru a evita ca animalul sa slabeasca sau sa se imbolnaveasca. Acest obicei este respectat de multi romani din mediul rural.
Locul trebuie purificat înainte
In traditia populara se crede ca oamenii trebuie vada sange in ziua de Ignat; in acest fel, participantii la ritual vor fi feriti de boli in Noul An.
In vechiul Egipt, desi porcul era considerat un animal dezgustator, oamenii il jertfeau si il mancau, ritual in cinstea zeului Osiris, intr-o anume zi din an.
Obicei străvechi
Dupa multe milenii de la atestarea porcului ca divinitate, romanii pastreaza multe elemente ale cultului: il sacrifica ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie), i se imita glasul cu un instrument special, numit surla, apare in folclorul si in jocurile de copii (De-a Poarca, Purceaua) si, mai ales, are o colinda Siva, probabil numele marelui zeu indian, Shiva.
Cunoscuta masca a colindatorilor, imbracata si jucata de un fecior (Capra, Turca, Cerbul etc), este inlocuita in colindul Siva cu capul impodobit al porcului jertfit la Ignat.
Obiceiul a fost atestat in Europa numai la romani si aromani, iar in Asia la indieni. Prin ce filiera (greaca, romana, orientala) a ajuns porcul sa fie sacrificat ritual in spatiul etnic romanesc are mai putina importanta.
Semnificativ este faptul ca urme extrem de vechi ale ritualului sunt pastrate de romani la cea mai insemnata sarbatoare traditionala, Anul Nou.
Ritualul amintește de jertfele către zeii antici
Ritualul taierii porcului aminteste de jertfele aduse in antichitate zeitatilor care apareau si dispareau, se nasteau si mureau in perioadele de innoire a timpului calendaristic.
De altfel, functia rituala a sacrificiului este bine evidentiata de informatiile etnografice: „La taiere nu trebuie sa stea nimeni primprejur dintre cei care sunt milosi din fire, caci se crede ca porcul moare cu mare greutate; carnea unui astfel de porc nu va fi buna. Pe porc sa nu-l vaite nimeni” (Pamfile, 1914, p. 118) si altele.
Ce trebuie să facem
In ajunul Ignatului se fierbe grau, capul familiei il tamaiaza si il binecuvanteaza. Din acest grau fiert mananca toti membrii familiei, iar ce ramane se da dimineata la pasari.
Traditia mai spune ca in seara de Ignat se ia un dovleac, i se taie coada si se pastreaza, pentru ca se spune ca este bun pentru leac de bube dulci la copii.
Se spune ca in aceasta noapte vrajitoarele umbla sa ia belsugul casei, de aceea se presara mei si sare imprejurul casei, al hambarelor si al curtii.
Daca porcul este negru, se ia o bucata din untura lui si se duce la biserica de Boboteaza, sa fie sfintita de preot. Apoi poate fi folosita de cei care au dureri de picioare sau junghiuri.
Mia mult, despre ficatul porcului se spune ca este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mancare.
Se mai crede ca sangele animalului, amestecat cu mei si lasat sa se usuce, este bun pentru afumat copiii cand se sperie sau cand au guturai.
Intre Ignat si Craciun, femeile nu trebuie sa toarca, ele piseaza grau ca sa aiba pana la Craciun. Din ele se fac un fel de turte, numite ”carpele Domnului Hristos”, cu miere si nuci, pe care le mananca in ajunul Craciunului.
Sarbatoarea de Ignat trebuie tinuta cu sfintenie de femeile insarcinate, pentru a naste prunci intregi la trup si minte, notează noutăți.info.
